Comisia pentru românii de pretutindeni a Senatului României condusă de senatorul Claudiu Târziu a dat aviz pozitiv propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.21/1991 a cetățeniei române, completare prin care românii din Maramureșul Istoric să poată redobândi cetățenia română.
Reprezentanții PSD, PNL, USR și AUR în comisie au votat în unanimitate pentru avizul pozitiv, iar Comisia fiind și una de raport și pentru un raport favorabil.
“Cadrul legislativ referitor la redobandirea cetateniei romane instituie o discriminare nejustificată între cetătenii romani si urmașii acestora care au fost deposedati fara voia lor de cetatenia romana ca urmare a ocuparii Basarabiei, Bucovinei de Nord si Tinutului Herta de catre URSS si cetatenii romani si urmasii lor care au fost deposedati de cetațenia română fara voia lor si care trăiesc pe teritorii care au apartinut si au fost administrate de Regatul Romaniei dupa Primul Razboi Mondial, ca urmare a unor decizii democratice cu caracter plebiscitar”, se explică în expunerea de motive.
“Concret, este vorba de romanii din Maramuresul de dincolo de Tisa, care, la 1 Decembrie 1918, la Alba lulia, au decis sa se uneasca cu Patria-Mama. Intre 1 Decembrie 1918 si 26 iulie 1921, Maramuresul de dincolo de Tisa a apartinut Regatului Romaniei si, in cea mai mare parte a acestei perioade, a fost administrat de Consiliul Dirigent al Transilvaniei, condus de luliu Maniu, dupa cum reiese din documentele istorice anexate.
Din 26 iulie 1921, administrarea acestui teritoriu a fost preluata de Cehoslovacia.
Românii din Maramuresul de dincolo de Tisa au pierdut cetatenia română fără voia lor.
În perioada interbelică, Cehoslovacia a respectat, în mare parte, drepturile și identitatea românilor din Maramureșul de dincolo de Tisa. Însa, la finalul Celui de-al Doilea Război Mondial, acest teritoriu a fost anexat de URSS si încorporat în RSS Ucraineana. Dupa destrămarea URSS, Maramuresul de dincolo de Tisa a rămas în componenta Ucrainei, asa cum au ramas si Bucovina de Nord, Tinutul Herta si Basarabia de Sud.
În timp ce romanii din Bucovina de Nord, Tinutul Herta si Basarabia de Sud au putut beneficia de o procedura simplificata de redobandire a cetateniei romane, romanii din Maramuresul istoric nu au avut acest drept.
Parlamentul Romaniei are vocatia si este chemat sa elimine aceasta discriminare”, se mai arată în document.
Academia Română printr-o adresa trimisă Parlamentului sprijină și argumentează din punct de vedere istoric necesitatea adoptării propunerii legislative:
“Cetățenii din teritoriile unite cu România , nascuti până la I Decembrie 1918 au dobandit
cetățenia română prin adopție, iar cei nascuti dupa 1 Decembrie 1918 si pana la 26 iulie 1921 au dobândit cetățenia română prin nastere”, explică Academia Română, argumentând că românii din aceste teritorii sunt îndreptățiți să redobândească cetățenia română.
Art. 11 alin. (3) “Redobândirea cetățeniei române se referă inclusiv la persoanele care au fost cetățeni români și la descendenții acestora de până la gradul III inclusiv care au fost deposedați de cetățenia română împotriva voinței lor, în teritoriile care au fost administrate de România până în 26 iulie 1921, respectiv în teritoriile care au aparținut României până în 28 iunie 1940”, este textul amendamentului propus.
Ca de obicei când vine vorba de drepturi acordate românilor de pretutindeni, Ministerul de Externe s-a pronunțat împotriva adoptării propunerii legislative. Probabil pentru ca nu cumva să supere Kievul…
Sursa: rgnpres.ro
Citește și: Bancă din România țepuită de peste 70 de milioane de lei de doi cetățeni
