După ce a instrumentat mai multe cazuri şi a trimis oameni nevinovaţi după gratii, procurorul Daciana Deritei vrea să îşi pună amantul şef peste activitatea de filaj şi investigaţii acoperite a Poliţiei Cluj. Mai precis este vorba despre Kiss Korci, poliţistul infractor, care după ce a poposit câţiva ani la Bucureşti, a decis să îşi facă revenirea în Cluj pentru a-i ajuta pe “băieţii deştepţi” să facă bani.
Poliţistul Kiss Korci se întoarce să facă legea pe străzile pline de infractori ale Clujului. Se pare că, cel care mai demult s-a ocupat cu percheziţiile informatice din cazul “Gazeta” şi cu transportarea membrilor redacţiei cu maşina cu girofarurile puse pentru a provoca scandal public şi atenţiei va fi noul şef al serviciului de filaj al Poliţiei Cluj. Gazeta de Cluj vă prezintă în continuare afacerile derulate de acesta şi “gaşca” lui, precum şi modul în care procurorii DIICOT Daciana Deritai şi Mircea Hrudei făceau bani şi protejau interesele cunoscuţilor infractori asociaţi cu mai marii BCCO Cluj.
Procurorii DIICOT Daciana Deritei, Mircea Hrudei, şeful serviciului DIICOT Cluj si Teodora Molnar, fost sef serviciu DIICOT Cluj, în prezent pensionata la cerere, au fost cercetaţi de către DNA, Serviciul Teritorial Cluj. Aceştia „au căzut” pe interceptări telefonice. Cei trei procurori au fost acuzaţi că ar fi primit bunuri furate din Italia de la cunoscutul infractor Nedelea Cristian, aflat în prezent în arestul Poliţiei italiene, prin intermediul poliţiştilor de la BCCO Cluj: fostul comisar Horea Oltean, subinspector Petru Filip si agentul de poliţie Alin Pintican. Ancheta a fost începută de către un procuror de la DIICOT Cluj, în mai 2005, după care, a fost preluată de DNA Cluj în 2007.
Cum colaborau poliţiştii de la Crimă cu infractorii
Robert Cicoş, cunoscut în lumea interlopă drept “Ceapă”, aflat în Italia, trimitea la comanda lui Nedelea produse de marcă (haine, parfumuri, bijuterii), care ajungeau „strategic” în custodia poliţiştilor, care le vindeau mai departe. Aşa cum am precizat, în primavara anului 2005, dosarul politiştilor a fost înregistrat la DIICOT Cluj. Acuzaţia adusă acestora este ca au primit bunuri de la Cristian Nedelea, care se bănuieşte că ar fi fost furate din Italia. În 2007, DNA Cluj preia dosarul „Nedelea-politistii”. În 5 noiembrie 2007 este chemat la audieri Mircea Hrudei, care, invocând probleme personale, nu se prezintă. În cele din urmaă, la sfârşitul lunii noiembrie 2007, Mircea Hrudei se prezintă în faţa procurorilor DNA. Pus în faţa unor probe indubitabile şi a unor interceptări telefonice aflate la dosar, procurorul Hrudei a recunoscut că a intermediat şi a cumpărat bunuri furate din Italia, dar a motivat că le-a platit şi că nu le-a primit drept foloase necuvenite. În dosarul instrumentat de DNA Cluj s-a reţinut faptul că cei trei angajaţi ai BCCO Cluj acuzaţi de luare de mită au fost protejaţi de către comisarul şef Toma Rus, fost şef al BCCO Cluj, urmărit şi el penal într-un alt dosar instrumentat de DNA pentru fapte de corupţie si de către cei trei procurori ai DIICOT Cluj – Molnar, Hrudei şi Deritei.
Dosarul Toma Rus
Tot în 2005, DIICOT Cluj începea să facă acte premergatoare începerii urmăririi penale într-un dosar ce-l viza pe comisarul şef Toma Rus, la acea vreme şeful BCCO Cluj. Dosarul a fost preluat ulterior de DNA Cluj. Toma Rus era acuzat că “şi-a închiriat”, prin presiuni, un spatiu apartinând societăţii Piscicola. De altfel, directorul societăţii Piscicola SA a şi depus plângere penală împotriva lui Toma Rus, care l-a ameninţat că îl va aresta dacă nu îi închiriază respectivul spaţiu. Chiria era una modică – 200 de euro/lună. Imediat după ce a intrat în posesia spaţiului, deşi legea îi înterzicea, Toma Rus a subînchiriat spaţiul Băncii Transilvania cu 2.000 de euro/lună. Potrivit probelor aflate la dosarul “Piscicola”, facturile pentru telefoanele mobile ale familiei lui Toma Rus în valoare de 7.000 de euro, acoperind perioada 2003-2006, au fost plătite de către controversatul om de afaceri Bela Urasi, devenit sponsorul şi protectorul din umbra al comisarului. În schimb, Toma Rus i-a intermediat lui Bela Urasi amplasarea de radare fixe, fără licitaţie, atât în judetul Cluj, cât si în celelate judeţe. Aşa cum am aratat, numai în judetul Cluj, Bela Ursai şi asociaţii săi au câstigat în câteva luni peste 1 milion de euro din afacerea Codec. Tot prin relaţiile sale de prietenie, Toma Rus a rezolvat un contract de sponsorizare pentru BCCO Cluj din partea oamenilor de afaceri Chimu Căpusan şi Ovidiu Hulea, patronii societatii Chim&Mar, implicată în mai multe proiecte imobiliare în Cluj. Potrivit actelor din dosarul lui Toma Rus, cei doi au donat 12.000 de euro la BCCO Cluj, dintre care 7.000 de euro au reprezentat sponsorizare pentru Kiss Korci, apropiatul procuroarei Daciana Deritei, iar 5.000 de euro pentru adjunctul lui Toma Rus, Horea Oltean. Banii respectivi erau destinaţi plăţii facturilor telefoanelor mobile ale acestora. Atât sponsorizarea institutiei publice, cât şi a persoanelor fizice, angajate în cadrul BCCO Cluj, contravine legii.
Reamintim faptul că în acelaşi an DIICOT Cluj a început să instrumenteze şi dosarul în care erau cercetaţi cei trei poliţişti de la BCCO Cluj acuzaţi de legături cu infractorii români din Italia.
Răzbunarea BCCO Cluj
Ca o consecinţă a intrumentării celor două dosare de către procurorii anticorupţie în care este implicată întreaga fostă conducere a BCCO Cluj a apărut aşa zisul “Dosar Gazeta”. În fapt, o răzbunare odioasă a corupţilor de la Crimă Organizată, în frunte cu Toma Rus, susţinut de cei trei procurori, dintre care Hrudei şi Deritei procurori de caz. În acelaşi timp, poliţiştii delegaţi să se ocupe de cercetări în Dosarul Gazeta tocmai fuseseră urmăriţi penal, Filip, Pintican şi Oltean, întreaga operaţiune fiind condusă de către urmăritul penal comisarul şef Toma Rus. Practic, toţi cei urmăriţi în cele două dosare intrumentate de DNA Cluj au inventat dosarul Gazeta, crezând că Ioan Oţel, fost şef SCCO Cluj şi fost şef al lui Toma Rus, la acea vreme angajat al Gazetei de Cluj, oferă informaţii anchetatorilor DNA. Astfel, fără niciun fel de acte premergătoare începerii urmăririi penale, în decembrie 2005, la şase luni de la începerea celor două dosare penale, în care erau cercetaţi poliţişltii de la BCCO Cluj, pe baza unei singure plângeri penale, procurorul Mircea Hrudei a început urmărirea penală împotriva a şapte redactori şi directori de la Gazeta de Cluj şi BZA. Trebuie subliniat faptul că, în ciuda speculaţiilor false din unele publicaţii, este evident faptul că cele două dosare sunt premergatoare Dosarului Gazeta.
Coincidentă penală
Prima plângere penală depusă în Dosarul Gazeta, care a dus, de fapt, la începerea urmăririi penale, în mod absolut ilegal, îi apartine omului de afaceri Chimu Căpusan, sponsorul BCCO Cluj, potrivit probelor aflate în dosarul poliţiştilor corupţi. Aşa cum am arătat, Chimu Căpusan a recunoscut la DNA că a donat 12.000 de euro poliţiştilor Horea Oltean şi Kiss Korci. Trebuie subliniat faptul că procurorul Daciana Deritei, prietena de suflet a lui Kiss Korci, l-a însarcinat pe acesta sa se ocupe de perchezitiile informatice ale calculatoarelor luate cu japca din redacţiile Gazetei şi ale BZA. De asemenea, Kiss a fost numit de procuroarea Deritei să-i conduca pe cei de la Gazeta cu girofar de la penitenciar la sediul BCCO Cluj, pentru a face spectacol. Deci, întreaga ancheta, absolut ilegala de altfel, în cazul Gazeta a fost condusă de urmăritii penal Toma Rus, Horea Oltean, Petru Filip şi Alin Pintican, sub oblăduirea procurorilor Hrudei, Deritei şi Molnar care au sprijinit grupul infracţional de la Crimă Organizată. Mai mult decât atât, în baza plângerii sponsorului BCCO Cluj, Chimu Capusan, se dispunea interceptarea convorbirilor telefonice a patru angajati ai Gazetei de Cluj şi ai BZA.
Mecanismul infracţional
Sorin Muresan, zis „Luduşu” (fiind originar din Luduş), se pare că ar derula afaceri ilegale cu lemn, trafic de persoane în Italia şi valorificarea de obiecte de lux furate din peninsulă (bijuterii, ceasuri scumpe, aparatură electronică, etc.). Legătura lui Mureşan, prin intermediul căruia se valorificau aceste bunuri, este Chira Bogdan (devenit, Chira Balaci Bogdan, dupa căsătorie).
Mecanismul era urmatorul: se trimite de către Cicos Robert, zis „Ceapă”, marfa furată din Italia. Aceasta era „recepţionată” în Romania de Nedelea Cristian, Ispas Tudor, Lung Marius, Tritean Alexandru. În martie 2006, acestora li se confisca toată marfa şi suspecţii sunt chemaţi la Poliţie să declare filiera. Iese astfel la iveală legătura „grupului infracţional” cu trei lucrători ai BCCO Cluj: Filip Petru, Horea Oltean şi Alin Pintican.
Andrei Tomoş
