O dispută cotidiană s-a transformat dintr-o furtună într-un pahar cu apă într-un caz de abuz. Este vorba de cazul unui poliţist din Floreşti acuzat că a abuzat doi tineri care îşi plimbau câinii. Însă, se pierde din vedere faptul că situaţia ar fi putut fi aplanată dacă tinerii respectau dorinţa femeii cu cei doi copii şi îşi chemau câinii, iar lipsa de respect a tinerilor a degenerat în lipsa de respect cu care, în general, sunt trataţi poliţiştii. Transpusă în caz particular, această atitudine a dezvăluit identitatea unui poliţist care, prin natura meseriei, poate fi ameninţat acum, împreună cu familia lui, de orice găinar nemulţumit că a fost amendat sau trimis după gratii de poliţistul din Floreşti.

Presa locală s-a lăsat “inflamată” de un caz banal din cotidian. Este vorba de doi tineri care îşi plimbau prin Floreşti câinii pe un teren viran. La un moment dat, câinii tinerilor s-au apropiat de două femei, iar ele s-au speriat pentru că aveau şi doi copii de câteva luni. Problemele au început să apară atunci când stăpânii câinilor au fost rugaţi să îşi cheme labradorii, iar ei au refuzat spunându-le femeilor că animalele nu sunt violente. Întâmplarea a fost că una dintre femei este căsătorită cu Nicolae Rus, poliţist în Floreşti, iar ea şi-a chemat soţul, care a venit pentru a rezolva situaţia. Pentru că femeia i-a spus că vrea să depună plângere pentru ameninţare, Nicolae Rus i-a cerut unuia dintre ei datele de identificare, iar din acest punct întreaga situaţia a degenerat.

Tinerii au considerat că legitimarea lor reprezintă un abuz, iar când au văzut că la faţa locului soseşte şi o maşină de poliţie au intrat în panică şi au încercat să fugă. Însă, poliţistul l-a reţinut pe unul dintre ei pentru că, în mod normal, indiferent dacă un poliţist este în timpul programului sau nu, ori poartă sau nu uniforma, este obligat să reţină o persoană care refuză să legitimeze, mai ales dacă împotriva persoanei respective cineva vrea să depună o plângere penală, în cazul de faţă, pentru ameninţare.

Într-un final, tânărul a fost dus la secţia de poliţie din Floreşti, a fost identificat, însă nu a fost amendat sau sancţionat în nici un fel. Mai mult, Nicolae Rus a considerat că de plângerea soţiei sale ar trebui să se ocupe unul dintre colegii lui pentru a nu fi acuzat de părtinire.

 

Protestatarii de meserie cu “copitele” în viaţa privată

Din acest moment, lucrurile s-au transformat dintr-o simplă dispută într-un caz titrat în presa locală cu majuscule şi cu acuzaţii de abuzuri faţă de Nicolae Rus, în particular, şi la modul general faţă de poliţie.

Inflamarea subiectului s-a produs pe Facebok, unde militanţii de ocazie sau protestatarii din faţa calculatorului au pierdut din vedere faptul că o mamă le-a cerut stăpânilor celor doi câini să nu îşi lase căţeii lângă copii ei, iar ei au tratat acest lucru cu indiferenţă spunând că labradorii nu sunt o rasă violentă.

Mai mult, ţinând cont de faptul că lucrurile nu au degenerat şi că nimeni nu a fost rănit, trebuie luat în considerare şi un aspect legat de profesia unuia dintre cei implicaţi în acest mic scandal. Este vorba de Nicolae Rus, poliţist, care are de-a face cu hoţi, bătăuşi şi, în general, persoane care sunt catalogate drept violente. Dintr-un moft venit din dorinţa de a demonstra că poliţia abuzează, tendinţă tot mai des întâlnită în ultimul timp, fiecare hoţ sau bătăuş care a avut de-a face cu poliţistul Nicolae Rus ştie ce maşină şi număr de înmatriculare are la maşina. Mai mult, orice hoţ de maşini sau bătăuş, care a fost trimis după gratii de Rus, ştie cum arată soţia poliţistului din Floreşti. Dacă familia lui Rus ar deveni, prin absurd, victima unui act de răzbunare ce filmuleţ ar posta pe facebook cei doi tineri nemulţumiţi de faptul că cineva s-a legat de câini.

Cu toate acestea se pune problema că poliţistul respectiv ar trebui pedepsit pentru abuz, în situaţia în care cei doi tineri nici măcar nu au primit nici măcar un avertisment.

 

Precedent cu condamnare

La Cluj a avut loc şi prima condamnare a unei persoane, Dan Cenan, pentru atacul comis de câinele pe care acesta îl deţinea. În ianuarie 2009, câinele rotweiler Sunny, care îi aparținea omului de afaceri clujean Dan Cenan a fugit din curtea casei și l-a mușcat pe Vlad Țicrea, un copil de trei ani care era împreună cu familia. Mușcăturile au fost atât de puternice, încât copilul a necesitat peste 70 de zile de spitalizare și mai multe operații de specialitate la neurochirurgie. Nici în momentul de față, după trei ani de la atac, copilul nu și-a revenit complet. La scurt timp după acest accident, Dan Cenan a eutanasiat câinele, iar în august 2009 proprietarul câinelui a fost dat în judecată pentru infracțiuni privind regimul de deținere al câinilor periculoși (OUG 55/2002). Inițial, Cenan a fost achitat, însă în urma recursurilor judecătorii Curții de Apel Cluj au casat sentința de achitare și au trimis procesul pentru rejudecare, cazul ajungând la magistratul Marian Lucian. În cadrul a cinci termene de judecată, magistratul clujean a emis o sentință de condamnare cu închisoarea pentru șase luni și plata unor despăgubiri de 200.000 de lei pentru că Dan Cenan nu a avut grijă de câinele său.

 

Legea care condamnă stăpânii câinilor agresivi trecută prin Curtea Constituţională

În anul 2010, Curtea Constituţională a României a declarat ca și neconstituţional. Textul legal supus examinării Curții este art. 11 din OUG nr. 55/2002 privind regimul de deținere al câinilor periculoși sau agresivi: ”(1) Neluarea măsurilor de prevenire a atacului canin de către proprietarul câinelui sau de deținătorul temporar al acestuia asupra unei persoane constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a avut ca urmare vătămarea corporală gravă, pedeapsa este cea prevăzută la art. 181-184 Cod penal.

(3) Dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

(4) Acțiunea penală prevăzută la alin. (1) și (2) se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Împăcarea părților înlătură răspunderea penală.”

Curtea a admis excepția, constatând încălcarea prevederilor constituționale și convenționale referitoare la dreptul la un proces echitabil, ca urmare a lipsei de claritate și previzibilitate a normei mai sus citate. Curtea Constituțională a amintit jurisprudență Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia între cerințele calitative ale legii trebuie să se numere și

previzibilitatea, în sensul că norma juridică trebuie să fie enunțată cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să își controleze conduita, să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă, chiar dacă trebuie să apeleze la consiliere de specialitate în materie.

 

Ştefan Trandafir

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.