PSD a declarat că nu va sprijini proiectul legislativ inițiat de PNL, care prevede intensificarea sancțiunilor penale în cazul protestelor publice. De asemenea, parlamentarii PSD intenționează să ceară eliminarea amendamentului propus de PNL, prin care participanții la proteste ar putea fi sancționați direct cu închisoarea, doar pentru că își exprimă criticile la adresa autorităților publice sau a decidenților politici. Proiectul de lege a fost depus în februarie și este semnat de președintele PNL Nicolae Ciucă și secretarul general al partidului, Lucian Bode, care este și ministru de Interne.
PSD precizează că ”în forma actuală proiectul de lege intrat marţi în dezbatere la Senat este de natură să intimideze organizarea şi participarea la demonstraţii sau mitinguri de protest, ceea ce afectează însăşi fundamentul democraţiei. Libertatea de exprimare şi libertatea întrunirilor sunt garantate de Constituţia României şi nu pot fi îngrădite în niciun fel”.
”Poporul român este suveran, iar cetăţenii trebuie să aibă libertatea de a-şi exprima public nemulţumirile faţă de cei aleşi, fără a fi intimidaţi sub sancţiunea pedepsei cu închisoarea. Prin urmare, PSD nu va vota proiectul de lege în forma actuală. În cadrul dezbaterilor, parlamentarii PSD vor solicita eliminarea amendamentului, propus de PNL, prin care cei care participă la proteste riscă să fie sancţionaţi direct cu închisoarea pentru că îndrăznesc să critice autorităţile publice sau decidenţii politici”, spune PSD.
Potrivit PSD, ”proiectul de lege iniţiat de parlamentarii PNL propune modificarea articolului 371 din Codul Penal, astfel încât tulburarea ordinii publice, inclusiv prin atingerea demnităţii persoanei, să fie pedepsită cu închisoare între 1 şi 5 ani, sau pentru formele agravante, cu închisoare de la 2 la 7 ani. În forma actuală, aceleaşi fapte se pedepsesc cu amendă sau cu închisoare de la 3 luni la 2 ani”.
La începutul lunii februarie, ministrul de Interne Lucian Bode şi prim-ministrul Nicolae Ciucă au depus o propunere de modificare a Codului Penal care vizează infracţiunile cu un impact emoţional şi social puternic şi care să sporească protecţia şi siguranţa cetăţeanului.
Aceste modificări au fost criticate de mulţi, deoarece elimină varianta amenzii şi introduc pedepse cu închisoarea mai mari, de la 1 la 5 ani, pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice, inclusiv în cazul în care fapta este săvârşită de mai multe persoane împreună sau implică arme de foc sau alte obiecte periculoase. Preşedintele Sindicatului Europol, Cosmin Andreica, a criticat modificările, sugerând că nu au fost fundamentate pe cifre sau statistici şi că unele pedepse au fost copiate dintr-o legislaţie existentă până în 2014.
Luni, 50 de organizaţii neguvernamentale şi grupuri de cetăţeni au transmis o scrisoare deschisă în atenţia senatorilor cu privire la creşterea pedepselor pentru unele fapte care duc la tulburarea ordinii şi liniştii publice, în special în contextul unor adunări publice.
”Instituind circumstanţe agravante pentru „atingeri grave aduse demnităţii persoanelor” dacă „fapta este săvârşită de către două sau mai multe persoane împreună”, eliminând posibilitatea sancţionării cu amendă şi crescând pedepsele, iniţiatorii doresc o limitare gravă a spaţiului civic, inacceptabilă într-un stat democratic, spuneau organizaţiile, într-un comunicat de presă.
ONG-urile afirmau că ”legiferarea, în Parlamentul României, trebuie să fie, înainte de toate, în interes public şi cu scopul de protecţie a libertăţilor fundamentale. Acest tip de legiferare care pare mai degrabă izvorât din biroului Ministerului de Interne nu are cum să deservească democraţiei din România”.
