Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a menţinut condamnarea fostului vicepreşedinte al CJ Cluj Radu Bica la cinci ani cu executare şi sechestrul asupra sumei de 10.000 de euro, hotararea ramanand definitiva. Radu Bica a fost trimis in judecata sub acuzaţia de luare de mita, el aflandu-se in arest de la finele anului trecut.

Dupa ce a fost condamnat pe fond şi i-a fost menţinuta sentinţa de condamnare şi in apel, fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeaţean Cluj (CJ) Radu Bica a atacat hotararea cu recurs, acesta judecandu-se la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Saptamana aceasta instanţa suprema a decis menţinerea sentinţei de fond, astfel incat Radu Bica va avea de executat cinci ani de inchisoare, din care se va scadea perioada in care s-a aflat in arest, in plus confiscandu-i-se suma de 10.000 de euro, despre care procuroii au susţinut ca ar fi fost bani proveniţi din mita. Fiind vorba despre ultima cale de atac posibila, hotararea ICCJ devine definitiva şi irevocabila, astfel incat va urma executarea pedepsei in regim de detenţie. Radu Bica a fost trimis in judecata la sfarşitul anului trecut fiind acuzat de savarşirea unor infracţiuni de corupţie. Mai precis, acesta ar fi luat suma de 10.000 de euro cu titlul de mita de la denunţatoarea Aspazia Droniuc, pentru a-i facilita acesteia accesul la lucrarile de mantenenţa ale stadionului Cluj Arena. Chair daca iniţiat atat Radu Bica cat şi Aspazia Droniuc avea statutul de coinculpaţi in acelaşi dosar, unul pentru luare de mita şi altul pentru dare de mita, dosarul Aspaziei a fost disjuns, aceasta recunoscandu-şi fapta şi intrand sub prevederile art.320 din Codul de procedura penala, beneficind astfel de limite de pedeapsa mai mici. In acest fel, denunţatoarea Aspazia Droniuc a fost condamnata la o pedeapsa de un an şi zece luni de inchisoare insa cu suspendare şi interzicerea unor drepturi.  

I-a fost respinsa mereu liberarea sub supraveghere

La finele anului trecut, in data de 1 noiembrie 2011, Radu Bica a fost reţinut de catre procurorii DNA pentru 24 de ore, fiind prezentat aceleiaşi Curţi de Apel Cluj cu propunerea de arestare preventiva pentru 29 de zile, cerere pe care instanţa a şi admis-o. La data de 25 noiembrie 2011, fostul vicepreşedinte al CJ Cluj Radu Bica şi Aspazia Droniuc au fost trimişi in judecata de procurorii DNA Cluj pentru fapte de corupţie, luare şi respectiv dare de mita. De la luarea masurii reţineri şi pana la finalizarea dosarului, Radu Bica s-a aflat in stare de arest in timp ce Aspazia Droniuc era in libertate. In ciuda faptului ca a facut nenumarate cereri de liberare sub control judiciar, Bica a fost menţinut in arest inca de la luarea deciziei reţinere, in schimb Aspazia Droniuc, judecata in libertate, nu s-a prezentat la niciun termen. De fiecare data cand Tribunalul Cluj decidea menţinerea arestului preventiv, aparatorii lui Bica atacau cu recurs hotararea la Curtea de Apel, instanţa cunoscuta pentru uşurinta cu care acorda mandate de arestare preventiva. Chiar daca avocaţii lui Bica au aratat instanţelor de mai multe ori faptul ca judecarea in libertate a acestuia nu ar periclita buna desfaşurare a procesului, magistraţii clujeni au considerat de fiecare data ca este mai bine daca Bica ramane dupa gratii. In total, pe durata fondului şi a apelului, in faţa Tribunalului Cluj Radu Bica a facut şase cereri de liberare sub control judiciar sau de inlocuire a masurii arestului preventiv cu o masura mai puţin restrictiva iar in faţa Curţii de Apel a inaintat şapte, toate fiind insa respinse.

De ce l-a condamnat Tribunalul Cluj

Inca de la inceputul procesului Radu Bica a declarat personal sau prin intermediul aparatorilor sai ca banii descoperiţi de ofiţerii DNA, respectiv cei 43.000 de lei, nu reprezentau altceva decat un imprumut din partea Aspaziei Droniuc, cu aceasta din urma avand relaţii de prietenie de mult timp. Nu de aceeaşi parere a fost insa şi judecatorul cauzei, care a considerat ca scenariul unui imprumut intre prieteni este exclus, in realitate banii reprezentand cu totul altceva.  „Suma in sine, nu este de natura a face obiectul unui imprumut intre prieteni, cu atat mai mult cu cat cei doi nu au incheiat nici o convenţiei, in acest sens, nu au stabilit in termeni clari şi neechivoci condiţiile imprumutului, termenul de rambursare, modalitaţile de plata,etc.  Apreciem ca in condiţiile ipotetice ale angajarii unui imprumut, de la un „prieten”, inculpatul (Radu Bica) a fost destul de nediligent cu administrarea acestuia, in condiţiile in care era titularul unor contracte de credite.” , se arata in motivare.

La momentul individualizarii pedepsei in cazul lui Radu Bica, instanţa de fond a luat in considerare atat elemente de drept, cum ar fi limitele de pedeapsa aplicabile infracţiunii sau modul de comitere a infracţiunii, cat şi aspecte care ţin de persoana inculpatului. In acest sens, in motivarea sentinţei de condamnare se arata ca ”instanţa a luat in considerare şi datele care caracterizeaza persoana inculpatului, care este o persoana educata, avand studii superioare, este perfect integrat in societate, avand un loc de munca ce implica o inalta ţinuta morala”. Chiar daca nu pune la indoiala aceste calitaţi ale inculpatului, judecatorul cauzei apreciaza ca acesta „ a avut o conduita indoielnica din punct de vedere deontologic” şi „a inţeles sa adopte o atitudine nesincera in cadrul procesului penal”.
Daca in timp ce pentru Aspazia Droniuc instanţa aprecia ca suspendarea executarii pedepsei de inchisoare poate sa produca efectele urmarite in cazul oricarei sentinţe penale, in cazul lui Radu Bica, datorita funcţiei pe care acesta a deţinut-o şi a intensei mediatizari de care dosarul a avut parte, judecatorul a inţeles sa dea un exemplu pentru societate prin condamnarea acestuia.  In textul motivarii sentinţei, instanţa a aratat ca „recrudescenţa fenomenului infracţional de corupţie este un factor ce ne determina sa apreciem ca pedeapsa ce se va aplica inculpatului trebuie sa fie apta nu numai de a produce reeducarea inculpatului dar şi de a realiza prevenţia generala, prin exemplificarea sancţiunii aplicate, ca modalitate de protejare a cetaţenilor onorabili.”

Art. 254 Codul Penal –Infracţiunile de serviciu – Luarea de mita

Fapta funcţionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri, se pedepseşte cu inchisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.

Fapta prevazuta in alin. 1, daca a fost savarşita de un funcţionar cu atribuţii de control, se pedepseşte cu inchisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

Banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul luarii de mita se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.

Sabin Ripan

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.