Începând cu data de 9 ianuarie 2006, munca la negru este considerata infractiune. Legea nr.403 din 27.12.2005, care modifica si completeaza Legea nr.130 din 1999 si care prevedea unele masuri de protectie a persoanelor încadrate în munca, a aparut în Monitorul Oficial în 9 ianuarie 2006. Noul act normativ stipuleaza clar ca este infractiune si se sanctioneaza cu închisoare de la 1 la 2 ani sau cu amenda penala fapta persoanei care în mod repetat utilizeaza persoane care desfasoara activitati salarizate, fara respectarea dispozitiilor legale ce reglementeaza încheierea contractului individual de munca. În cele 10 luni care au trecut de la începerea anului 2007, 133 de persoane au fost gasite muncind la negru, în judetul Bistrita-Nasaud, în urma unor controale efectuate de catre Inspectoratul Teritorial de Munca. Realitatea este cu totul alta, cele 133 de persoane gasite muncind în afara legii reprezinta doar vârful aisbergului, mii de persoane din judetul Bistrita-Nasaud sunt angajate ilegal si presteaza activitati doar în favoarea angajatorilor si mai putin în favoarea lor.
Raspunderea penala în asemenea situatii revine, dupa caz, directorului, directorului executiv, administratorului, reprezentantului legal al angajatorului-persoana juridica, respectiv unei alte persoane împuternicite de catre angajatorul-persoana juridica, angajatorul persoana-fizica, ori reprezentantul legal sau altei persoane împuternicite de catre angajatorul- persoana fizica. Numarul cu care se lauda cei de la ITM Bistrita-Nasaud, de 133 de persoane descoperite ca au muncit ilegal pe teritoriul judetului Bistrita-Nasaud, este egal cu cel constatat pe toata perioada anului 2006. Munca la negru, nu numai în judetul Bistrita-Nasaud, a devenit un adevarat sport national. Fenomenul muncii la negru s-a extins deoarece multa vreme nu a existat un organism specializat de control al pietei muncii. În 2005, s-a înfiintat Inspectia Muncii, ca singura institutie cu atributii în verificarea relatiilor de munca la negru, binenteles ca, între anumite limite, astfel încât sa nu afecteze radical partea sanatoasa a economiei. Oficiali din cadrul ITM Bistrita-Nasaud sunt de parere ca legislatia muncii a fost modificata în mod esential în ceea ce priveste munca fara forme legale. Un patron, care este identificat ca nu a încheiat un contract individual de munca, din prima zi de activitate si daca a savârsit aceasta fapta în mod repetat, raspunde penal, afirma aceiasi oficiali de la ITM.
Conform Codului Muncii, contractul individual de munca se încheie în forma scrisa, în limba româna, în baza consimtamântului partilor. Patronul, fie el persoana juridica sau persoana fizica, autorizata sa desfasoare o activitate independenta sau asociatie familiala, are obligatia sa încheie, în forma scrisa, contractul individual de munca anterior începerii raporturilor de munca. Cel care raspunde de încheierea acestui document este angajatorul sau, mai pe româneste spus, patronul. De asemenea, aceiasi oficiali afirma ca autoritatile încearca sa mentina munca la negru între anumite limite, astfel încât sa nu afecteze iremediabil partea valida a economiei românesti.
<h5>Cazuri alarmante</h5>
Ioana B. din Nasaud este contabila de meserie, a terminat o facultate de profil si nu mai este la prima trinerete. Înainte de 1989, a lucrat la o intreprindere de stat, asa cum au lucrat toti românii. Dupa ce intreprinderea respectiva a fost falimentata, situatia critica în care a intrat a determinat-o sa-si caute un nou loc de munca. Dupa îndelungi cautari, a reusit sa gaseasca o slujba la o firma privata. Dupa trecerea probelor de rigoare, a fost foarte încântata de slujba obtinuta, salariul era mai mult decât convenabil, seful parea serios. “Luna de miere” nu a durat prea mult, întâmplator a ajuns sa verifice, ca obligatie de serviciu, statele de plata, salariile. Surpriza a fost totala, printre ceilalti angajati, normal, si-a vazut si numele ei pe statul de plata. Stupoare, era încadrata cu salariul minim pe economie, iar restul de bani îi primea la "negru". A încercat sa obtina o explicatie de la patronul ei, dar rezultatul a fost ca de buna voie si nesilita de nimeni a acceptat sa lucreze si la "negru". A fost motivata sa faca acest lucru deoarce primea bani destui, din cele doua salarii cumulate, cel legal, pe statul de plata si diferenta pe care o primea la "negru". La întrebarea daca este multumita de situatia ei, Ioana B. a raspuns ca prezentul o multumeste oarecum, dar gândul ca peste 10 ani se va pensiona, o face sa nu poata dormi, deoarece pensia ei va fi foarte mica. Marinel M. are 25 de ani. De când a început sa munceasca a facut-o numai la negru, în comert, ospatar sau vânzator. Fiind tânar nu si-a pus niciodata problema pensiei si nici nu si-o pune, este o perspectiva prea îndepartata, prefera si el sa nu se gândeasca. De asemenea, nu i-a trecut prin minte ca s-ar putea îmbolnavi, ca ar putea beneficia de anumite avantaje care decurg din asigurarile sociale. A ramas un pic pe gânduri când a fost întrebat daca si-a luat concediu de odihna. A raspuns ca de fiecare data când are o problema, seful îi da liber. Asa ca nu a avut nevoie de concediu de odihna.
De ce accepta unii oameni munca la "negru"? Nestiinta, necazurile si nenumaratele datorii contractate. Domeniile în care au fost gasiti cei mai multi oameni muncind la "negru" sunt constructiile, comertul si alimentatia publica. Amenzile au fost pe masura, acestea ajungând pâna la 400.000 lei.
<h5>Cauzele muncii la negru</h5>
Munca la negru este o activitate fara stat de plata, nenormata, fara plata obligatiilor la bugetul de stat, fara pontaj si documente. Ea nu este evidentiata si, evident, ca nu este fiscalizata, patronul tine o evidenta dubla si practica asa-numita plata "în mâna". În multe situatii, norma de lucru este enorma, iar angajatul nu are un program de munca fix, el munceste atât cât îi cere patronul. Aceasta practica, cel mai adesea, se întâlneste în muncile ocazionale, sezoniere. Patronii care practica acest sport se apara, atunci când sunt prinsi, ca este doar o perioada de proba, ca este ucenicie etc. Munca la negru, în general, este determinata de anumite cauze obiective, printre care se numara cererea de locuri de munca, care este mai mare decât oferta. Situatia respectiva a fost determinata în judetul Bistrita-Nasaud si nu numai, de disparitia si restructurarea marilor intreprinderi de stat. La acest fapt se adauga numarul mare de absolventi în cautare de lucru, din cauza scolarizarii care nu tine cont de cererea pietei. La ora actuala, învatamântul superior românesc scoate absolventi pe banda rulanta care nu au unde se angaja, iar atunci când îsi gasesc un loc de munca, de multe ori sunt angajati "la negru". De asemenea munca la negru este determinata de fiscalitatea excesiva, patronii sunt obliagati sa plateasca impozite uriase. Mai concura la acest fenomen lipsa unei politici de încurajare constanta a investitorilor straini, existenta economiei subterane, inertia pietei muncii, tendinta patronilor de a obtine câstiguri mari, într-un timp scurt, instabilitatea economico-financiara a unor firme, în special IMM-uri, vulnerabilitatea unei largi categorii socio-profesionale, nivelul scazut al reconversiei profesionale si, nu în ultimul rand, lipsa veniturilor oamenilor pentru a duce un trai decent. Aceasta ultima cauza îi determina pe multii oameni sa fie fortati sa accepte sa lucreze "la negru".
<b>Zaharia Cotoc
