Reciclarea este cuvântul care, în ultima perioadă, a stat pe buzele tuturor. Cu toate acestea, puțini sunt cei care înțeleg eficiența proceselor de reutilizare și valorificare a deșeurilor și cât de nocivă este pentru mediul înconjurător lipsa de interes a autorităților față de acest aspect. Adrian Dohotaru, președintele Asociației Societatea Organizată Sustenabil – SOS, susține că datele furnizate de Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) Cluj-Napoca, potrivit cărora numai 0,3% din deșeurile preluate de operatorii de salubritate de la clujeni în perioada iulie 2020 – august 2022 au fost colectate selectiv, sunt de-a dreptul îngrijorătoare.
Fostul deputat clujean Adrian Dohotaru a afirmat că rata scăzută de reciclare se datorează incompetenței autorităților și dezvăluie un adevăr extrem de dureros pe care municipalitatea îl ține ascuns sub preș de ani de zile: poluarea din zona Pata Rât și din estul Clujului nu va fi combătută prea devreme. Cu atât mai mult că în zonele amintite sunt depozitate cantități extrem de mari de deșeuri și chiar dacă ar fi relocate pe platforma Centrului pentru Managementul Integrat al Deșeurilor Cluj situația nu ar fi îmbunătățită, ci doar s-ar schimba datele problemei, deoarece ar duce la umplerea platformei CMID, iar clujenii ar fi loviți de o nouă criză a gunoaielor.
„Rampa RADP nu oferă condiții îndeajuns de eficiente”
Un alt aspect care dezvăluie lipsa de interes a autorităților publice locale față de mediul înconjurător este lipsa unei platforme de sortare și tratare mecano-biologică în cadrul CMID. La acest moment, deșeurile clujenilor fiind sortate și tratate în rampa haotică a RADP.
„E îngrijorător că se reciclează doar 0.3% din deșeurile clujenilor, în rampa RADP a Primăriei. Un procent așa insignifiant de reciclare arată că zona Pata Rât în special și estul Clujului în general rămân zone poluate în continuare. De exemplu, metanul eliberat de deșeul menajer este de câteva zeci de ori mai poluant în gaze cu emisie de seră decât dioxidul de seră. Rampa RADP nu oferă condiții îndeajuns de eficiente pentru operatori ca să fie reciclate deșeurile. De exemplu, Brantner și RDE duc deșeurile reciclabile la stația de sortare de la Salprest. Abia de la începutul anului viitor, când începe SMID funcționarea, cu o întârziere majoră datorată incompetenței autorităților publice clujene, se va duce deșeul reciclabil la CMID, în urma contractului cu Supercom. De anul viitor vom avea o imagine mai clară cât de reciclează la CMID. Până atunci, date mai bune decât procentul de 0.3% transmis de RADP, se pot obține de la APM, pentru că operatorii au obligația de a transmite datele privind reciclarea la Agenția Națională de Protecția Mediului. Din păcate, România se clasează între ultimele locuri în rândul ţărilor din Uniunea Europeana privind reciclarea deşeurilor municipale. Media europeană a fost în 2020 de 48%, în timp ce în România procentul a fost de 14%.”, a declarat Adrian Dohotaru pentru Gazeta de Cluj.
La polul opus se plasează primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, care se laudă că a reușit să implementeze un sistem eficient de selectare a deșeurilor. Cu toate acestea, până și edilul Clujului recunoaște că România mai are de parcurs un drum lung până când va atinge țintele impuse de Uniunea Europeană pe care și le-a asumat fără să dețină infrastructura necesară.
„Aceste ținte ambițioase pe care România și le-a asumat sunt departe de a fi îndeplinite dintr-o multitudine de factori naționali prin excelență care țin și de capacitatea administrativă a autorităților locale, dar și de dimensiunea legislativă a autorităților naționale. Pot să vă spun că există, în special în marile orașe, un public care este interesat de această dimensiune verde, nepoluantă. Ei așteaptă doar să vadă responsabilitate din partea autorităților publice. De exemplu: dacă le-ai pus instrumente pentru colectare selectivă, ei vor să vadă că mașina care colectează o face selectiv, nu vine la sfârșit ăla cu mașina și pune în aceeași mașină de gunoi și sticlele, și hârtia și deșeurile menajere. Se întâmplă acest lucru în multe administrații locale”, a declarat Emil Boc, în cadrul dezbaterii „Reciclarea, în fața unor noi provocări legislative”.
Reciclarea, ultimul pas spre care ne îndreptăm
Ministerul Mediului reia la finalul anului 2022 o serie de investiţii care au început în urmă cu 15 ani în sistemele integrate de gestiune a deşeurilor, a declarat Cosmin Dorin Teodoru, director general în cadrul Direcţiei Generale Deşeuri şi Situri Contaminate din Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).
„Reciclarea în sine este ultimul pas spre care ne îndreptăm, din păcate, foarte, foarte încet. Ministerul Mediului a ajuns, astăzi, în 2022, să reia nişte investiţii care au început acum 15 ani, în 2007 – 2008, când au început investiţiile în sistemele integrate de gestiune a deşeurilor. Poate că astăzi am fi avut primul incinerator de deşeuri municipale din România, dacă lucrurile se întâmplau când trebuia şi cum trebuia. După 15 ani ne întoarcem la investiţiile în colectarea separată, pentru că asta face PNRR-ul. Astăzi, asta şi-a propus: să aducă colectarea separată cel puţin la nivelul locuinţelor comune, la nivelul blocurilor, iar aceste eco-insule pe care le finanţează PNRR, în număr de peste 15.000, vor rezolva o problemă de logistică şi de infrastructură. Acum rămâne să vedem cât de implicate sunt autorităţile publice locale, cât de doritori sunt să comunice cu cetăţenii lor şi să-i înveţe, dacă nu au făcut-o deja, cum se procedează şi cum se utilizează aceste eco-insule”, a afirmat Teodoru.
Cum își umflă RADP buzunarele din gunoaiele clujenilor
Potrivit datelor furnizate de Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP), în perioada iulie 2020 – august 2022, atunci când Regia a operat Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID), au fost recepționate de la operatorii de salubritate numai 1129,24 tone de deșeuri reciclabile dintr-o cantitate totală de 387.818,39 tone. Mai exact, informațiile furnizate de RADP arată că numai un procent de 0,3% din totalitatea deșeurilor municipale au fost colectate selectiv.
RADP percepe aceleași costuri atât pentru deșeurile reciclabile, cât și pentru cele menajere, facturând un tarif de 336,74 lei/tonă +TVA firmelor care operează pe raza județului Cluj. Acest tarif este compus din 248,29 lei/tonă fără TVA-tariful de depozitare la CMID, 61,9 lei/tonă fără TVA-tariful de tratare a deșeurilor pe platforma RADP și 26,55 lei/tonă fără TVA-tariful de relocare a deșeurilor de pe platforma RADP la CMID Cluj. Prin urmare, cum deșeurile colectate selectiv nu se încadrează în niciuna dintre categoriile amintite, ar trebui să fie preluate în mod gratuit sau, în cazul în care se impune, dacă am presupune că printre PET-uri s-au strecurat și câteva sticle sau hârtii, să fie perceput numai tariful de 61,9 lei/tonă pentru tratarea deșeurilor. RADP profită de această oportunitate și încasează atât suma de 336,74 lei/tona de deșeuri reciclable, cât și banii rezultați în urma valorificării acestora, bani care nu sunt deloc de neglijat. Se vehiculează că ar exista o piață neagră a plasticului provenit din deșeurile reciclabile, unde colectorii ar fi dispuși să achite nu mai puțin de 12.000 de lei/tonă.
Citește și: Scandal în Parlament generat de un deputat UDMR Cluj
