ACTEDO şi Euroregional Center for Public Initiatives (ECPI) au sesizat CNA și CNCD în legătură cu o reclamă difuzată în Cluj-Napoca ce conţine stereotipuri sexiste şi reprezintă o discriminare la adresa femeilor. Reclama difuzată la mai multe posturi de radio locale din Cluj-Napoca spune că:
“Maşinile pot fi la fel de isterice ca şi femeile. Şi ce faci atunci? Le duci la doctor, fireşte. Bineînţeles, la doctor [X], cel mai performant service auto din Cluj dotat cu peste zece rampe de lucru magazin de piese şi staţii ITP, [X] are grijă de maşina ta cu profesionalism şi eficienţă. Doctor [X] (…)” Pe fundal, se aud ţipetele unei femei şi o replică din partea acesteia: “Dar se poate aşa ceva?”.
”Reclama foloseşte stereotipuri sexiste pentru a vinde un produs şi reprezintă o formă de discriminare la adresa femeilor. Am considerat că astfel de comunicări comerciale nu îşi au locul într-o societate bazată pe valori democratice, aşa că am sesizat două instituţii competente în acest domeniu: Consiliul Naţional al Audiovizualului şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD).
În esenţă, am argumentat în primul rând că reclama obiectifică femeile prin plasarea lor în aceeaşi categorie cu maşinile. Tratarea unei fiinţe umane ca un obiect îi răpeşte acesteia autonomia şi o prezintă ca o entitate lipsită de voinţă şi dezumanizată. Este o formă de atingere a demnităţii umane şi încalcă atât legislaţia antidiscriminare, cât şi legislaţia audiovizualului.
În al doilea rând, am argumentat că reclama promovează stereotipul sexist de „femeie isterică” pentru a vinde un produs. Deşi isteria nu mai este prevăzută ca o boală, cuvântul a supravieţuit ca un termen peiorativ în special la adresa femeilor. În istoria medicinei, isteria a fost în mod tradiţional asociată femeilor, termenul pentru această boală venind din cuvântul grec pentru „uter” – „hystera”. Generalizarea pe care o face reclama („isterice ca şi femeile”) ridiculizează femeile şi le portretizează ca iraţionale, impulsive, lipsite de control. Ţipătul de femeie de pe fundal întăreşte această imagine. De aici reiese puternica dimensiune de gen pe care o are adjectivul “isterică” şi caracterul sexist al reclamei.
În susţinerea argumentelor am invocat atât legislaţia naţională care interzice discriminarea şi încălcarea demnităţii umane în reclame, cât şi documente internaţionale de drepturile omului. Prin semnarea Convenţiei ONU pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare faţă de femei, România are obligaţia de a lua măsuri pentru eliminarea din societate a stereotipurilor care duc la inegalităţi de gen (articolul 5, punctul a)”, arată Centrul de Acţiune pentru Egalitate şi Drepturile Omului (ACTEDO).
