Refațadizarea clădirilor, impusă clujenilor din zona ultracentrală

Primăria Cluj-Napoca demarează anul acesta programul de refațadizare a clădirilor din centrul orașului. Municipiul a fost împărțit în trei zone de importanță, prima dintre acestea fiind cea ultracentrală, care cuprinde 376 de imobile. Dintre acestea, 18 sunt în stare avansată de degradare și 75 au vizibilitate maximă. Pentru proprietarii acestor clădiri, Primăria va remite la începutul lunii februarie somații pentru a contracta un expert tehnic care să realizeze o notă tehnică de constatare privind lucrările necesare la respectivele imobile.

În cazul în care este încălcat termenul de 60 de zile pentru depunerea acestor note de constatare la Primărie, proprietarii riscă amenzi de 5000 până la 8000 RON. ”Noi anunțăm cu două săptămâni înainte de trimiterea somațiilor, pentru a le acorda proprietarilor mai mult timp să contracteze acei specialiști. Trebuie să înțeleagă că proprietarii nu au numai drepturi, ci și responsabilități: întreținerea clădirilor, să nu fie pericole pentru public, și fațada corespunzătoare”, a spus Emil Boc. Acesta a precizat că cetățeanul are obligația de a contracta un expert tehnic care să dea o notă tehnică de constatare, ce va fi trimisă Primăriei.

După analizarea acestor note tehnice, Primăria îi va invita, pe rând, la discuții, pentru a discuta soluțiile și se angajează să-i susțină pentru obținerea tuturor avizelor și aprobărilor necesare. Ulterior, proprietarii au la dispoziție 12 luni, termen care poate fi prelungit cu o jumătate de an, pentru realizarea respectivelor lucrări. 20% din costuri vor fi suportate de Primărie și 80% de proprietari. Aceștia pot contracta un credit subvenționat de stat pentru realizarea lucrărilor. Pentru cazurile sociale, Primăria va avansa banii necesari și aceștia vor fi restituiți în rate lunare, pe o perioadă de 10 ani.  Dacă e nevoie și de lucrări de consolidare, acestea vor fi suportate în totalitate de proprietari.

Repetiție pentru 2014?

În vara anului trecut, Consiliul Local a adoptat o decizie care prevede că instituția va achita 20% din lucrările de refațadizare a clădirilor din centrul orașului. La începutul lui 2013, Primăria Cluj-Napoca a lansat în dezbatere publică un proiect privind refațadizarea clădirilor din centrul municipiului. “Propun un proiect de refațadizare a clădirilor din zona centrală a municipiului Cluj-Napoca, în care Primăria oferă un sprijin în procent de 20%, iar proprietarii au obligația să vină cu restul de 80%. Proprietarii care nu vor efectua aceste lucrări vor fi amendați. Dacă proprietarii intră în parteneriat cu Primăria, noi plătim costul integral al lucrărilor, iar în termen de 10 ani de zile aceștia returnează 80% din valoarea lucrărilor”, a explicat primarul Emil Boc, citat pe pagina de internet a Primăriei. „Noi plătim costul integral al lucrării pe clădire şi impunem ipoteca în cartea funciară pentru 10 ani. În această perioadă, proprietarii au obligaţia să returneze 80% din valoarea lucrărilor”, a mai declarat edilul în urmă un an.

Conform planului înaintat de municipalitate, în perioada 2013 – 2014, urmau să fie refațadizate 101 clădiri de pe Bd. Eroilor, Piața Unirii, Napoca, Avram Iancu, Petru Maior și strada Memorandumului, unde s-a estimat un cost al lucrărilor de 2 milioane de euro. În perioada 2015 – 2016 vor fi refațadizate 399 de clădiri, iar în perioada 2016 – 2018, 456 de clădiri vor fi renovate cu sprijinul Primăriei Cluj-Napoc, prognoza administrația locală anul trecut.

Specialiștii administrației locale au inventariat clădirile care trebuie refațadizate, pornind de la cele mai degradate. După parcurgerea etapei somării, în cazul în care nici după acordarea amenzilor nu se realizează lucrările, în baza legii, primarul poate veni în faţa Consiliului Local, iar în baza unei ordonanţe prezidenţiale se poate dispune efectuarea lucrărilor pe cheltuiala proprietarului. „Până acum dădeam somaţie, amendă şi ne blocam aici, Acum legea ne permite să mergem mai departe”, a declarat Boc.

Punerea în valoare a orașului

”Prezentul program are ca scop stabilirea principiilor şi cadrului general pentru punerea în valoare a patrimoniului istoric, cultural sau arhitectural din Ansamblul Urban – Centrul Istoric al orașului Cluj-Napoca prin derularea lucrărilor de protejare şi intervenţie asupra clădirilor, în concordanţă cu planurile de urbanism, regulamentele şi documentele elaborate/aprobate de autorităţile administraţiei publice locale, în condiţiile legii”, se mai arată pe site-ul Primăriei. Potrivit legii nr. 153/2011 deținătorii clădirilor care, prin nivelul de degradare a acestora pun în  pericol sănătatea și siguranța populației, sau afectează calitatea mediului înconjurător sunt obligați să ia măsuri de realizare a lucrărilor de intervenție pentru reabilitarea clădirilor. Autoritățile locale pot asigura prin bugetul local bani pentru lucrările de reabilitare dacă acestea nu sunt făcute de proprietari.

Opoziția a propus la ședința din vara anului trecut ca Primăria să încline balanța în favoarea proprietarilor, astfel ca aceștia să acopere numai 20% din costuri, iar 80% din nota de plată să revină Primăriei Cluj-Napoca. „În zona centrală locuiesc oameni vârstnici, cu posibilităţi financiare reduse. Dacă ne dorim ca acest program să aibă succes, ar trebui să ne asumăm noi să plătim 80%”, a susținut consilierul PSD Ovidiu Chifor.

„În mod normal, reabilitarea acestor imobile este o obligaţie care aparţine proprietarilor. Totuşi, am decis să ne implicăm: centrul istoric al Clujului trebuie să-şi schimbe faţa. Faptul că lansăm acest proiect şi că îi ajutăm pe oameni să poată să-şi susţină aceste lucrări reprezintă un beneficiu nu doar pentru oraş, ci şi pentru ei, în calitate de proprietari, pentru că aceste imobile le aparţin, iar, în momentul în care ele vor fi reabilitate, valoarea lor va creşte”, a răspuns primarul.

Afirmațiile sale au fost susținute de viceprimarul Anna Horvath, care a declarat că pretențiile opoziției sunt un exercițiu de demagogie. „Mi se pare extrem de nedrept că veniţi să ne propuneţi să plătim din banii publici cheltuielile de reabilitare a unor proprietăţi private. După ce se vor vedea cu imobilele finalizate, aceşti proprietari se vor putea duce să le vândă pe bani frumoşi, pentru că este dreptul lor. Ei sunt proprietarii acestor imobile”, a afirmat Anna Horvath.