Primăria Cluj-Napoca a acordat o autorizaţie de construire fără a avea în vedere un drept de servitute care exista încă dinainte ca solicitantul să cumpere terenul. Este vorba despre o parcelă de pe strada Pădurii din Cartierul Zorilor, pentru care amenajările exterioare au fost aprobate fără a se lua în considerare blocarea accesului unui vecin la proprietatea personală. În această zonă, conflictul dintre cei doi vecini a ajuns de mai multe ori şi în atenţia poliţiei, care nu va scăpa fără plângeri depuse în legătură cu felul în care a gestionat situaţia.
În fapt, în anul 2010, Planul Urbanistic Zonal aprobat de Consiliul Local Cluj-Napoca, cu avizul Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU), a aprobat o schemă a amenajărilor exterioare care, în planul topo şi în cel de organizare ignoră dreptul de servitute recâştigat de un vecin în instanţă. Regimul juridic al terenului a fost, astfel, ignorat, în cazul Planului Urbanistic de Detaliu pentru extinderea căminului ”pentru vârstnici, grădiniţă, aşezământ pentru mame şi nou născuţi”, susţine vecinul de pe strada Pădurii, Teodor Morar.
Acesta a fost în repetate rânduri la Primărie pentru a cere lămuriri în legătură cu decizia de la urbanism, dar nu i s-a răspuns nici până în ziua de astăzi. În schimb, în ceea ce priveşte gardul construit în mod ilegal de vecina sa, administraţia locală i-a transmis că a sancţionat-o şi i-a solicitat să intre în legalitate.
Judecătoria a cerut intrarea în legalitate
Morar Teodor a cerut justiţiei suspendarea deciziei de construire, dar fără niciun succes. În ultimă instanţă, omul a apelat chiar şi la instanţa de penal, dar cauza s-a clasat. Nici Inspectoratul de Stat în Construcţii nu a fost de folos, deşi a recunoscut că autorizaţia de construire trebuia reînnoită, dar este în continuare expirată.
În prezent, Morar Teodor şi Asociaţia Maghiară a Handicapaţilor Motori au cel puţin două litigii în instanţele clujene. La Judecătoria Cluj-Napoca, amândouă au drept obiect obligaţia de a face, iar cele două părţi se dau reciproc în judecată pentru folosirea unei parcele care reprezintă singurul punct de acces disponibil pentru Morar.
În ceea ce priveşte gardul care nu permite lui Morar să circule pe toată lungimea drumului de servitute, instanţa a dat termen de remediere până în octombrie celor de la Asociaţia Maghiară a Handicapaţilor Motori. Ambele procese vor fi reluate la toamnă, dar şi judecătorul a sesizat faptul că ceea ce se întâmplă acolo e o ilegalitate.
Drept confirmat de instanţă
Cei doi se judecă de ani buni în legătură cu dreptul de servitute pentru un drum care asigură accesul la cele două proprietăţi. În anul 1999, familia Morar a cumpărat de la Mircea şi Georgeta Mureşan parcela pe care au acum locuinţa, alături de dreptul de servitute de trecere pe o porţiune de 3m lăţime şi 31,6 m lungime. Foştii proprietari au declarat în faţa instanţei că au consimţit subtraversarea cu instalaţia electrică de gaz, apă şi canalizare porţiune de teren unde se află drumul de servitute, lucrări care s-au făcut în baza unei autorizaţii de construire legală.
Dreptul de servitute de trecere era deja constituit în favoarea familiei Morar la momentul la care Tokay Rozalia a cumpărat, în 2001, proprietatea pe care acum îşi desfăşoară activitatea azilul. Motivul pentru care aceasta a cerut strămutarea sa ar fi că ea nu a consimţit constituirea dreptului de servitute, dar mai ales faptul că Teodor Morar ar fi distrus sistemul de închidere al porţilor de acces în imobil.
Tokay Rozalia, în numele asociaţiei, i-a dat în judecată pe soţii Morar, cerând instanţei să dispună mutarea drumului de servitute care face obiectul acestui conflict. Judecătorul Ioan Gaga a dat o sentinţă în luna martie prin care arată că cererea patroanei azilului de bătrâni este nefondată.
Au ajuns la toate instanţele posibile
Gazeta de Cluj a relatat pe larg procesul de la Tribunalul Cluj în care Teodor Morar a contestat o amendă primită de la Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării, în urma unei plângeri depuse de Rozalia Tokaj. Luna trecută, după trei termene, Tribunalul a declinat judecarea cauzei către Curtea de Apel Cluj: ” Admite excepţia necompetenţei materiale a tribunalului invocată din oficiu. Declină competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamantul M. T. în contradictoriu cu pârâtul C.N.C. D., având ca obiect anularea Hotărârii nr. 395/02.07.2014 emisă de pârât, în favoarea Curţii de Apel Cluj – Secţia a II civilă, de contencios administrativ şi fiscal.”
Amintim că anul trecut Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a exprimat o decizie favorabilă Rozeliei Tokay, prin care admite că acesteia i-ar fi fost încălcat dreptul la demnitate pe criteriul apartenenţei etnice şi pe criteriul dizabilităţii.
„Colegiul director constată că reclamatul a făcut referiri jignitoare privind apartenenţa etnică şi privind dizabilitatea petentei”, arată decizia CNCD, care consideră că Rozaliei Tokay i-a fost încălcat dreptul la demnitate, garantat de Constituţia României. Instituţia mai consideră că „afirmaţiile au fost făcute în mod public, vizând creare unei atmosfere de intimidare, ostilă, îndreptată împotriva petentei pe criteriul etnic şi cel al dizabilităţii”. Astfel, Colegiul director al CNCD a decis să aplice amenda contravenţională de 1000 de lei, considerând că discriminarea are la bază două criterii, fiind vorba de discriminare multipla, ceea ce reprezintă circumstanţă atenuantă, iar afirmaţiile au fost făcute pe fondul unui conflict anterior dintre cele două părţi.
