Restaurarea patrimoniului: în Alba da, în Cluj ba

Alba Iulia şi Roşia Montană. Două exemple ale restaurării şi punerea în valoare a patrimoniului. Capitala economică şi cea auriferă a Daciei păstrează în interiorul lor monumente de pe vremea strămoşilor noştri care încetul cu încetul încep să fie restaurate. Patrimoniul este una dintre resursele neregenerabile de care suntem nevoiţi să profităm cât încă mai există. În judeţul Cluj nu s-a reuşit o bună punere în valoare a patrimoniului, însă autorităţile locale ar putea lua drept exemplu cum s-a reuşit restaurarea în judeţul Alba: atât prin intermediul fondurilor europene, cât şi prin atragerea unor investitori privaţi

Cetatea Carolina din Alba-Iulia a prins din nou viaţă după un îndelung proces de restaurare care s-a desfăşurat pe perioada ultimilor zece ani în care s-au cheltuit 15 milioane de lei de la bugetul de stat şi fonduri europene. Procedurile vor continua cu alte proiecte în valoare totală de 192 de milioane de lei.  La Roşia Montană este un alt exemplu al valorificării patrimoniului care include restaurarea zonei centrale care a început deja prin refacerea casei 325, transformată în Muzeul Aurul Apusenilor. Alte proiecte importante în această zonă sunt restaurarea vechii şcoli, dar şi a fostei clădiri a primăriei care vor costa aproximativ 2,6 milioane de euro

Zilele Europene ale Patrimoniului sunt unul dintre puţinele momente în care ne mai amintim de monumentele care ne înconjoară şi care sunt o mărturie vie a trecutului ale acestor meleaguri. Ajunse la a XVIII-a ediţie, evenimentele se desfăşoară pe întreg teritoriul Europei, unde milioane de turişti vizitează monumentele de pe bătrânul continent. Judeţul Cluj a rămas „repetent” la manifestările din acest an şi nu s-a organizat nimic cu această ocazie.

Contra-exemple la Cluj

Modele de la Alba-Iulia şi Roşia Montană ar trebui luate în calcul de majoritatea zonelor din ţară unde starea patrimoniului este una deplorabilă. Gazeta de Cluj v-a prezentat în trecut o campanie care făcea o radiografie a monumentelor aflate într-o stare deplorabilă: Statuia Sfântului Gheorghe, Mănăstirea Calvaria, Statuia Sfintei Fecioare Maria, Turnul Pompierilor, Cetăţuia, dar chiar şi Palatul Banffy. Aceste monumente ar putea fi restaurate după modelul în care s-a început reconstrucţia la Roşia Montană şi la Alba-Iulia pe modelul atragerii de fonduri europene sau prin intermediul unui investitor privat care ar fi dispus să facă un parteneria public-privat în zonă.

35 de case şi 3 biserici

Chiar de când am ajuns în Roşia Montană ne-am întâlnit cu un localnic care cu siguranţă nu avea planuri prea mari de interes asupra patrimoniului. Cu o sticlă de doi litri de bere cerşea ţigări într-un limbaj obscen şi cu greu reuşea să lege cuvintele între ele. Cu o astfel de atitudine nu eşti interesat de starea patrimoniului sau dacă acesta se deteriorează.

Proiectul de restaurare de la Roşia Montană este mult mai amplu şi cuprinde restaurarea a 35 de case monument istoric şi a  trei biserici situate în centrul istoric al Roşiei Montane, dar şi reabilitarea altor peste 300 de case din zona protejată. Proiectele pentru reabilitarea a 11 clădiri au fost deja realizate.
„Cercetarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural depinde în mare măsură de capacitatea autorităţilor publice şi a mediului privat de a conlucra şi de a găsi soluţii care duc la dezvoltarea comunităţilor locale. Sensul activităţilor noastre este de a restitui comunităţii propria-i istorie, printr-un program intensiv de restaurare şi punere în valoare a moştenirii culturale. În aceeaşi direcţie, RMGC va continua programul de restaurare care a debutat cu casa de la numărul 325, anul viitor urmând a fi restaurate alte două clădiri de patrimoniu din centrul istoric-vechea şcoala şi biblioteca, respectiv vechea primărie”, a declarat Adrian Gligor, vicepreşedinte Patrimoniu şi Dezvoltare Durabilă a RMGC.
De asemenea, planurile proiectului RMGC prevăd 35 de milioane de dolari pentru restaurarea patrimoniului, iar alţi 57 de milioane vor fi investiţi în dezvoltarea comunităţii.

Alba-Iulia are cetate europeană

Oameni îmbrăcaţi în straie medievale te încântă de la intrarea în cetate, iar spiritul medieval a fost reînviat în adevăratul sens al cuvântului. O replică a unei spânzurători, tunuri cu care se trage în fiecare săptămână sau restaurări ale monumentelor din perioada medievală sunt doar începutul restaurărilor din Alba-Iulia, un loc ce îţi inspiră o autentică apartenenţa la Europa. Imensele zone pietonale, dar şi posibilitatea de a practica echitaţia sunt alte lucruri care îi vor îmbia pe turişti să viziteze cetatea alba-iuliană. Grupul Corint, cel care s-a ocupat de restaurarea cetăţii, construieşte un hotel de cinci stele în apropierea cetăţii pentru a asigura turiştilor şi un loc de cazare pe măsura standardelor în care a fost restaurată cetatea.

„Restaurarea Cetăţii de tip Vauban Alba Carolina este unul din cele mai reuşite proiecte de restaurare urbană din România, cu un grad ridicat de complexitate datorat suprafeţei impresionante pe care se întinde(110 ha), dar şi a multitudinii de obiective arhitecturale: şapte bastionae şi şase porţi monumentale în stil baroc, împodobite cu numeroase basoreliefuri”, a declarat Matei Drîmbărean, director executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba.

Tiberiu Hrihorciuc