Revendicarile organizaţiilor civice

Ce vor clujenii de la viitorul primar

Organizaţiile civice au dat publicitaţii o lista de revendicari, menite a fi luate in considerare de viitoarea administraţie locala. Gazeta de Cluj va prezinta o parte din acestea, dintre care unele se regasesc in programele electorale ale candidaţilor, iar altele sunt deja in dezbatere publica sau incluse in proiecte ale municipalitaţii.
Un grup de organizaţii non-guvernamentale grupate sub egida Clujul Civic a remis o serie de revendicari ale societaţii civile, in centrul carora sta participarea publica la luarea deciziilor privind dezvoltarea oraşului, dar şi principii ca justiţia şi incluziunea sociala şi transparenţa administrativa. Pe lista ONG-urilor semnatare menţionam Grupul pentru Acţiune Sociala (GAS), Asociaţia Ecologista Floarea de Colţ şi Fundaţia AltArt, acestora alaturandu-li-se confederaţia sindicala Cartel Alfa.
„Practicile clientelare curente, corupţia politica şi inegalitatea sistemica in accesul la luarea deciziei i-au indepartat pe cetaţeni de la viaţa oraşului. Percepţia generala este ca politica a devenit confiscata de un numar restrans de oameni provenind din clasa politica şi din mediul de afaceri. Votul acordat odata la caţiva ani nu are cum sa indrepte lipsa participarii civice la treburile publice, de aceea e necesar ca democraţia electorala sa fie imbunataţita prin mecanisme participative, care sa ofere cetaţenilor şansa de a fi mai bine reprezentaţi, dar şi de a contribui la deliberarile cu privire la soarta comunitaţii din care fac parte”, arata Clujul Civic in introducerea listei de revendicari.

Clujenii la putere!

Primul capitol se refera la transparenţa şi creşterea participarii la luarea deciziilor. Aici organizaţiile propun instituirea bugetului participativ, astfel incat clujenii sa poata participa direct la repartizarea taxelor. „Cum funcţioneaza in linii generale bugetul participativ? Municipiul e imparţit in mai multe sectoare. Cetaţenii se intalnesc regulat in şcoli, primarii de cartier, spaţii publice deschise. Pe baza resurselor existente şi a unui maxim de buget repartizat in fiecare zona, cetaţenii delibereaza şi apoi decid, prin vot sau consens, asupra propunerilor de investiţii publice necesare in cartierul in care locuiesc. Cetaţenii işi aleg delegaţi care discuta detaliile tehnice ale implementarii proiectelor cu funcţionari municipali, experţi, consilieri locali, primar. Apoi, se formeaza comitete de monitorizare a proiectelor alese. Sumele sunt invers proporţionale in raport cu calitatea vieţii din cartiere. Calitatea vieţii se evalueaza pe baza unui index ce ia in calcul veniturile, infrastructura, accesul la servicii publice etc. In urma unui studiu de impact, bugetul participativ poate fi adoptat printr-o Hotarare de Consiliu Local”, explica ONG-urile in propunere. O idee de repartizare a bugetului pe cartiere a fost lansata şi de soţia candidatului la preşedinţia Consiliului Judeţean, Elene Uioreanu, care a menţionat ca proiect electoral redistribuirea proporţionala a bugetului local pe cartiere, in funcţie de contribuţiile locuitorilor.
In ceea ce priveşte transparenţa, Clujul Civic propune instituirea unor audieri publice in Consiliul Local pentru dezbaterea unor probleme administrative şi politice curente alaturi de organizaţii ale societaţii civile, cetaţeni, asociaţii de proprietari şi alţii. „Consultarile sa fie corelate cu un Plan Anual de Acţiune Civica, care sa stabileasca anumite obiective pentru autoritatea publica locala, care sa fie implementate prin intermediul unor focus grupuri, dezbateri publice pe teme de interes local şi judeţean, monitorizari cetaţeneşti etc.”, mai cer aceştia.
Acest punct se regaseşte, in termeni mai vagi, in proiectul candidatului Peter Eckstein-Kovacs la Primaria Cluj-Napoca, care arata pe site-ul de campanie ca „Motorul economiei urbane este capitalul social al oraşului in cauza. Autoritaţile locale  clujene trebuie sa faca totul pentru incurajarea spiritului intreprinzator şi civic printre locuitorii oraşului. Prin urmare, ca primar voi face totul ca cetaţenii Clujului sa simta ca au un cuvant de spus in procesul decizional, ca opinia lor se integreaza in deciziile luate.”

Parcuri verzi şi industriale

Al doilea capitol al revendicarilor societaţii civile se refera la spaţii publice de calitate. Una din propuneri a mai fost adusa la masa discuţiilor de catre Adrian Dohotaru, in cadrul unei dezbateri iniţiate de primarul Radu Moisin. Este vorba de ideea de a deschide curţile şcolilor in timpul dupa-amiezilor, weekendurilor şi vacanţelor şi de a permite patrunderea gratuita  pe terenurile de sport din incinta acestora.
Un alt proiect drag ONG-urilor clujene inca de anul trecut este redarea Parcului Feroviarilor, al doilea parc clujean ca marime cu acces gratuit dupa Parcul Central, comunitaţii locale. „In urma consultarilor şi negocierilor cu societatea civila, comunitatea locala, clubul de fotbal CFR care gestioneaza parcul pe baza unui contract de asociere cu SNCFR, regionala SNCFR şi autoritaţile locale, pot fi gasite soluţii mai bune de reintegrare a parcului in circuitul urban faţa de proiectul clubului de fotbal care asimileaza arealul unei baze sportive pentru fotbaliştii CFR”, arata Clujul Civic. Dat fiind ca nu este in proprietatea sa, Primaria s-a ţinut departe de controversa Parcul Feroviarilor, iar candidaţii par mai fixaţi pe construirea Cartierului Tineretului decat de deschiderea porţilor parcului, care s-ar face cu mai puţin efort şi fara costuri considerabile pentru administraţia clujeana.
Sa trecem deci la propunerile economice, care au mai multe şanse sa fie incluse in proiectele electorale ale candidaţilor, dat fiind interesul lor deosebit pentru dezvoltarea oraşului in aceasta direcţie. „Atragerea investitorilor straini şi autohtoni prin asigurarea unor facilitaţi fiscale pe termen lung 5-10 ani (reduceri sau scutiri de impozite şi taxe, concesionari), dar cu angajamente ferme şi concrete din partea investitorilor privind: menţinerea unui anumit numar de locuri de munca sau creşterea anuala a numarului de locuri de munca proporţional cu nivelul investiţiei, dezvoltarea infrastructurii, asumate cu garanţii şi penalitaţi pentru nerespectarea acestora” este un punct sub care probabil ar semna toţi candidaţii. Uioreanu este unul din cei care işi propune crearea de noi locuri de munca, 15.000, dupa estimarile sale. Şi contracandidatul sau, Alin Tişe, şi-a propus atragerea de investitori straini, insa nu propune facilitaţi fiscale, ci doreşte imbunataţirea infrastructurii de afaceri din judeţ.

Capitala Culturala uneşte candidaţii

In ceea ce priveşte incluziunea sociala, Clujul Civic are o perspectiva in ton cu dezideratul european: „integrarea perspectivei incluziunii sociale in toate politicile locale sectoriale (dezvoltare infrastructurala şi locuinţe, cultura şi educaţie, asistenţa sociala şi medicala), astfel incat incluziunea sociala sa devina unul dintre obiectivele orizontale ale dezvoltarii locale”. Candidaţii işi propun sa continue proiectele de incluziune sociala prin infiinţarea şi modernizarea centrelor de zi şi a creşelor, aşa cum reiese din proiectele electorale ale lui Alin Tişe şi Emil Boc.
Pentru transportul durabil, perspectiva ONG-iştilor este centrata pe extinderea reţelei de piste de biciclete şi realizarea de parkinguri peri-centrale pentru a decongestiona traficul şi a permite transformarea unor strazi in pietonale. Primul aspect este deja inclus intr-un proiect pe fonduri europene de realizarea a unei reţele de staţii self-service pentru inchiriere de biciclete, iar administraţia clujeana a inceput construcţia mai multor parkinguri de cartier şi a supus dezbaterii perspectiva construirii unor parcari subterane in Piaţa Avram Iancu.
„Dezvoltarea unei noi Strategii a Municipiului Cluj-Napoca pentru domeniul Culturii, astfel incat proiectul Cluj Capitala Culturala Europeana şi programul sau de activitaţi şi investiţii pe termen lung sa fie integrat in noua Strategie Culturala”, primul punct de la capitolul Cultura, este un alt subiect asupra caruia toţi candidaţii cad de acord şi se inghesuie sa il susţina. O propunere interesanta este de infiinţare, in parteneriat cu asociaţiile din domeniu, teatrul şi operele din Cluj, a unui teatru de vara, „intr-un spaţiu din zona centrala amenajat corespunzator (Piaţa Unirii, Parcul Feroviarilor, Cetaţuie)”. Acesta a fost de asemenea discutata in cadrul dezbaterii organizate la primarie.

Diana Gabor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.