Un român din Cluj, martor-cheie în singura condamnare pentru atentatele din Madrid, din 2004
Bărbatul este încă martor protejat, numit R-10, dar jurnaliştii El Mundo l-au găsit în Cluj-Napoca, luându-i un interviu. Declaraţiile românului contrazic câteva din documentele care l-au condamnat pe marocanul Jamal Zougam la 40.000 de ani de închisoare.
Condamnarea lui Jamal Zougam ca unic autor al atentatelor de la 11 martie 2004 se sprijină, ca unică probă, pe mărturiile a trei români care susţin că l-au văzut în trenul spre Santa Eugenia: R-10, C-65 şi J-70. Acestea sunt indicativele celor trei martori protejaţi de naţionalitate română. Primul nici măcar nu a venit la proces. După opt ani de la atentat, El Mundo l-a localizat în Cluj-Napoca şi l-a intervievat.
Potrivit românului, Poliţia l-a autorizat să lipsească de la proces. R-10 descrie persoana pe care a văzut-o în tren ca fiind: „brunet, cu părul lung şi lins”, dar crede în continuare că este vorba de Zougam. „Niciodată nu am spus că sunt 100% sigur, dar 90% tot sunt”, spune românul, care neagă că i-au fost arătate fotografii pe 16 martie 2004, înainte ca fotografia marocanului să fie divulgată, aşa cum se menţionează în documentele poliţiei.
Românul susţine că prima oară a văzut fotografia marocanului într-un afiş din aeroport, la zece zile distanţă
La ora 16.40, în 13 martie 2004, într-un locutoriu din cartierul madrilen Lavapies, poliţia l-a arestat pe Jamal Zougam. Cu două zile înainte, pe 11 martie, avusese loc în Madrid cel mai mare atentat din istoria Spaniei. Patru trenuri au fost aruncate în aer în jurul orei 7.45 dimineaţa, provocând 191 de morţi şi 2.000 de răniţi.
În 11 şi 12 martie, Guvernul Aznar semnalase ETA ca fiind autoarea atentatului. Poliţia avea două ipoteze: ETA sau Al Qaeda. Pe măsură ce treceau orele, pista ETA a fost abandonată, mai ales după ce, pe 11 martie, a fost găsită o furgonetă Kangoo în gara din Alcala de Henares, care avea să fie o probă esenţială în sprijinul pistei Al Qaeda. Ipoteza că ar fi fost vorba de ETA a fost menţinută de către Guvern, însă, până pe 13 martie, la câteva ore înainte de alegerile din 14 martie, pierdute de PP-ul lui Aznar.
PSOE, proaspeţi câştigători ai alegerilor, acuzau guvernul Aznar că ar fi minţit populaţia, pentru a ascunde faptul că atentatul a fost opera radicalilor islamici, pentru a evita astfel relaţionarea atentatelor cu implicarea Spaniei în războiul din Irak.
Controversa a fost câştigată de ipoteza PSOE-ului, islamistă, mai ales după ce a fost arestat marocanul Jamal Zougam, un membru al celulei Abu Dahdah, ramură a Al Qaeda în Spania, cum aveau să spună surse anonime din Poliţie presei, la acea dată. În aceeaşi zi, în mâinile Guvernului a apărut un video prin care un purtător de cuvânt al Al Qaeda revendica atentatul, ca răspuns la faptul că „Spania colabora cu Bush în Irak şi Afganistan”.
Astfel, cetăţenii au votat pe 14 martie cu PSOE, votând totodată cu varianta susţinută de aceştia, cum că Al Qaeda este responsabilă, iar PP a pierdut alegerile, împotriva tuturor pronosticurilor de la ultimul sondaj, din 5 martie, care îi dădea pe populari favoriţi.
2.535 de ani de condamnare pentru fiecare rând scris în sentinţă
Zougam a devenit în săptămânile următoare sinonim cu atentatele. În prezent, el este unicul condamnat ca autor material al acestora şi ispăşeşte în închisoare 40.000 de ani de condamnare.
Care au fost probele care l-au incriminat, însă. Avocatul marocanului susţine că judecătorul Javier Gomez Bermudez „a utilizat doar 17 rânduri scrise în sentinţa sa pentru a descrie probele care-l incriminau pe Zougam”. 17 rânduri pentru 40.000 de ani de închisoare. 2.535 de ani pentru fiecare rând.
Sursa: Adevarul
