Daca dupa ce Rusia a fost obligata de UE sa inceapa demersurile pentru restituirea tezaurului romanesc, Vocea Rusiei „transmitea” ţarii noastre sa nu tulbure liniştea de dupa al Doilea Razboi Mondial, pentru ca ar putea pierde Transilvania, de data aceasta a ales un subiect in tema cu alegerile prezidenţiale din SUA. Potrivit publicaţiei, faptul ca scutul antiracheta american a fost instalat in Romania ne face o ţinta sigura in cazul unui bombardament rusesc.
Intr-o noua analiza care işi propune sa puna la punct ambiţiile nesimţite ale Romaniei, editorialistul Valentin Mandraşescu, autorul mai multor articole cel puţin controversate despre Romania, arata ca scutul antiracheta transforma Romania intr-o ţinta prioritara pentru rachetele nucleare ale Moscovei, potrivit Romania Libera.
„O anumita parte a comunitaţii de experţi romani tinde sa fetişizeze sistemul de aparare antiracheta. In sistemul lor de coordonate şi inţelegere a ordinii mondiale, prezenţa elementelor scutului antiracheta pe teritoriul Romaniei este aproape un talisman magic, care protejeaza aceasta ţara de toate necazurile şi, indeosebi, de Principalul Necaz din Rasarit, anume de presupusele tentative ale Rusiei de a include Romania in sfera sa de influenţa. Ideea ca mult doritele elemente ale apararii antiracheta reprezinta un motiv de a transforma Romania in ţinta prioritara pentru rachetele nucleare ruseşti ori nu ajunge la creierele spalate bine de propaganda americana, ori din ea sunt extrase cu succes poveştile ca scutul antiracheta protejeaza inclusiv Romania. Deşi orice specialist competent inţelege ca scutul antiracheta ii protejeaza tocmai pe americani”, scrie Vocea Rusiei.
Amintim ca in ultima dezbatere din campania prezidenţiala din Statele Unite, candidatul republican Mitt Romney l-a ironizat pe preşedintele Obama, subliniind ca nu va arata niciun fel de flexibilitate faţa de Vladimir Putin in problema scutului antiracheta, trimitere directa la declaraţiile facute de Obama lui Dimitri Medvedev, pe atunci preşedinte al Rusiei, in marja unui summit la Seul, in timp ce microfonul era deschis.
„Cred, de asemenea, ca renunţarea la programul nostru de aparare antibalistica din Polonia, in mod in care a fost realizata, este regretabila. Aceasta e o chestiune de principii”, a adaugat Romney. Polonia işi exprimase voluntar dorinţa de a gazdui sistemul antiracheta, fiind un membru important al Alianţei Nord-Atlantice, insa preşedintele Obama a anulat proiectul iniţial susţinut de precedenta administraţie Bush. Obama i-a replicat ca toate deciziile au fost facute din considerente strategice, şi nu politice, pentru a face poporul american mai sigur in faţa ameninţarilor externe. Scutul anti-racheta a fost instalat pana la urma in Romania, la Deveselu, dar niciunul din cei doi candidaţi nu a menţionat direct numele ţarii noastre.
Acelaşi Valentin Mandraşescu scria in urma cu o luna ca „problema Tezaurului nu este una economica sau istorica, ci una politica. Comentatorii entuziasmaţi excesiv de rezoluţia Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, prin care Rusia este chemata sa negocieze cu «toate statele» in vederea restituirii unor «bunuri culturale», ar face bine sa-şi concentreze atenţia asupra urmatorului detaliu: APCE a refuzat sa includa in textul rezoluţiei o referire concreta la problema Tezaurului, aşa cum au cerut reprezentanţii Romaniei.
(…) Tendinţele revizioniste pe care le manifesta unele forţe politice de la Bucureşti sunt periculoase in primul rand pentru Romania. (…) Revizuirea ansamblului de probleme care au fost inchise dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial ar putea avea consecinţe nefaste pentru revizuitori, mai ales in contextul in care mulţi politicieni romani işi doresc din tot sufletul crearea unei Europe federalizate in care suveranitatea sa fie concentrata la Bruxelles. (…) Dorinţa de a implica Europa in calitate de arbitru autoritar in disputele internaţionale pe care le are Romania, ar putea avea «efecte secundare» foarte costisitoare”. Acesta sugera astfel ca o prea mare libertate a UE de a se amesteca in treburile interne s-ar putea solda cu declararea Ţinutului Secuiesc drept regiune autonoma.
Diana Gabor
