După Letonia şi Ungaria, România este cea de-a treia ţară care are nevoie de un împrumut din partea Comisiei Europene, în condiţiile în care Guvernul încearcă să prevină declanşarea unei crize financiare. România a început săptămâna trecută discuţiile cu Comisia Europeană referitor la acest împrumut care va avea valoarea de şase – şapte miliarde de euro.

România a început săptămâna trecută discuţiile cu Comisia Europeană pentru obţinerea unui împrumut, în condiţiile în care încearcă să prevină declanşarea unei crize financiare, ca urmare a politicii bugetare relaxate şi a încetinirii semnificative a creşterii economice. Numeroşi analişti economici au avertizat că România va fi următorul stat, după Ungaria şi Letonia, care va avea nevoie de ajutor financiar, în condiţiile în care criza economică mondială a condus la reducerea surselor de finanţare. O delegaţie a Uniunii Europene a sosit în cursul săptămânii trecute la Bucureşti iar discuţiile referitoare la obţinerea unui ajutor din partea Uniunii Europene au devenit probabile, după ce preşedintele Traian Băsescu a declarat că ar putea fi necesar un împrumut de şase – şapte miliarde de euro. "O delegaţie de experţi ai Comisiei se află la Bucureşti. Vor discuta despre stabilitatea macroeconomică şi, probabil, despre posibilitatea acordării unui sprijin financiar României", a declarat Nicolae Idu, şeful delegaţiei UE la Bucureşti. Potrivit diplomaţilor, autorităţile de la Bruxelles ar putea insista ca un eventual împrumut european să facă parte dintr-un plan comun cu Fondul Monetar Internaţional, ca urmare a îngrijărorii legate de capacitatea României de a reduce cheltuielile bugetare.

Guvernul, încă reticent

Guvernul a fost însă reticent să ceară sprijinul FMI, preşedintele Băsescu afirmând, în această săptămână, că s-ar putea opune, cel mai probabil de teama unor condiţii prea stricte din partea Fondului, potrivit agenţiei de presă Reuters. FMI a anunţat, pe de altă parte, că acordarea unui împrumut României nu se află pe agenda discuţiilor din această săptămână. Guvernul se confruntă cu două probleme, respectiv riscul ca politica bugetară prea relaxată să ducă la declanşarea unei crize financiare şi intrarea economiei în recesiune în lipsa lichidităţilor. Diplomaţii au avertizat, totodată, în privinţa posibilelor nemulţumiri sociale atrase de reducerea cheltuielilor bugetare, în condiţiile unui şomaj în creştere. Până în prezent, în România nu au avut loc proteste în masă, spre deosebire de Bulgaria, unde temerile de recesiune şi nemulţumirile faţă de strategia guvernului au atins un nivel maxim la începutul lunii ianuarie. Sindicatele din România au avertizat însă că vor declanşa greve, în cazul îngheţării salariilor şi reducerii cheltuielilor, măsuri aplicate deja în Ungaria şi Letonia.

Ungaria, în aceeaşi situaţie

Uniunea Europeană va acorda 6,5 miliarde de euro Ungariei, împrumut care face parte dintr-un program mai amplu de finanţare convenit cu FMI, în valoare totală de 25,1 miliarde de dolari, destinat depăşirii problemelor cu care se confruntă economia ţării. Ungaria va putea accesa creditul pe o perioadă de doi ani, în patru tranşe. "Pentru a atrage o primă tranşă, de două miliarde de euro, este necesară depunerea în Parlament a proiectului de buget pentru anul viitor, care va trebui să conţină măsurile fiscale necesare pentru atingerea unui deficit bugetar de 2,6% din PIB", a declarat un reprezentant al Ministerului Ungar al Finanţelor.

Andreea Mitrică

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.