Romania, locul 4 la intreruperi de sarcini

Atitudini şi percepţii privind întreruperile sarcinilor nedorite în România

și responsabilitățile autorităților

Bucureşti, 18 aprilie 2012 ■ De pe locul al 4-lea în clasamentul ţărilor Uniunii Europene la nivelul anului 2010, cu o medie între 350 – 400 întreruperi de sarcină pe zi, România se confruntă în prezent cu o serioasă problemă constând în numărul îngrijorător al întreruperilor sarcinilor nedorite, acesta stagnând în ultimii ani în jurul cifrei de 100.000 – 128.000 pe an. Faptul că 84% dintre femeile fertile, participante la cel mai recent sondaj naţional realizat de IPP, prin divizia sa specializată de cercetare de teren, consideră că statul trebuie să se implice mai mult în prevenire sarcinilor nedorite arată indubitabil cât de puţină responsabilitate îşi asumă femeile în această privinţă pe fondul unei educaţii insuficiente şi chiar ineficiente cu privire la planningul familial şi sănătatea reproducerii în România. Un procent îngrijorător de 49% dintre femeile fertile din România declară, în 2012, că nu au beneficiat de vreo formă de educaţie sexuală sau a reproducerii.

În contextul interesului tot mai crescut atât al statului român de a crește natalitatea dar și al unor grupuri religioase de a îngrădi dreptul la avort prin măsuri administrative, Institutul pentru Politici Publice (IPP) inițiază astăzi seria de analize privind Atitudini şi percepţii privind întreruperile sarcinilor nedorite în România și responsabilitățile autorităților prin lansarea rezultatelor unui sondaj naţional privind atitudinile și comportamentul femeilor fertile din România față de întreruperile de sarcină (caietul de sondaj este disponibil la http://www.ipp.ro/pagini/atitudini-351i-percep355ii-privind.php). Cercetarea lansată de IPP este finanțată cu sprijinul Merck Sharp & Dohme (MSD) România şi s-a desfăşurat în perioada 28 februarie – 10 martie 2012 prin operatorii IPP DATA RESEARCH, divizia de cercetări și studii de piață a Institutului pentru Politici Publice din București, pe un eșantion reprezentativ pentru populația de femei fertile 18-49 ani, având o eroare tolerată de +/-3%.

Femeile din eşantionul cercetării IPP, reprezentative la nivel naţional, au în general un nivel scăzut de educaţie sexuală respectiv în domeniul sănătăţii reproducerii şi cunosc în general foarte puţin despre efectele folosirii mijloacelor de contracepţie. În locul asumării de responsabilităţi pe baza accesării cât mai multor informaţii, ele aşteptă ca statul să facă mai mult. 46% din respondentele la sondaj pretind că nu ar fi îngrijorate că ar putea rămâne însărcinate fără să îşi dorească. De altfel 36% dintre femei declară că au avut cel puțin un avort iar potrivit răspunsurilor oferite, o femeie din patru de peste 33 ani a făcut cel puțin un avort (numărul femeilor cu vârste cuprinse între 18 – 32 de ani ce au realizat întreruperi de sarcină este totuşi în scădere faţă de cercetări similare din anii precedenţi).

Îngrijorător pentru responsabilitatea fiecăreia faţă de controlul stării de sănătate este şi procentul de 47% al celor care spun că au făcut un control ginecologic mai rar de o dată pe an. „Mai grav, 5% spun că nu au fost niciodată la un  control de specialitate, ceea ce este îngrijorător pentru starea de sănătate a femeilor, de unde şi incidenţa tot mai mare a cazurilor de cancer de col uterin”, apreciază Prof. Dr. Radu Vlădăreanu, Şeful Clinicii de Obstetrică Ginecologie de la Spitalul Elias din Bucureşti, expert în prezenta echipă de cercetare coordonată de IPP.

Acest nivel scăzut de educaţie privind sănătatea reproducerii ar trebui să stea în atenţia atât a autorităţilor executive cât şi a parlamentarilor care iniţiază idei privind limitarea întreruperilor de sarcină prin măsuri administrative, manipulative pe care IPP le-a şi criticat recent.

Deşi marea lor majoritate (67%) pretind că ştiu suficient în legătură cu metodele de prevenire a sarcinilor nedorite dar că nu le folosesc (48% nu folosesc prezervativ, 56% nu folosesc anticoncepţionale), un procent de 52% din cele ce nu au folosit mijloace contraceptive afirmă că a auzit despre reacţii adverse pe care anticoncepţionalele orale le-ar produce. „Ca medic specialist în endocrinologie, recomand femeilor să se documenteze şi să caute informaţii de la specialist. Din păcate în acest moment ele susţin că accesează informaţii de specialitate prin faptul că urmăresc la televizor un pretins specialist sau folosesc părerile unor cunoştinţe care la rândul lor au fost la medic pentru propria problemă”, consideră Conf. Dr. Cătălina Poiană, medic Endocrinolog, Institutul de Endocrinologie C.I. Parhon din Bucureşti, expert implicat de IPP în prezenta cercetare.

Dovada faptului că femeile nu au cunoştinţele necesare în acest domeniu şi ca atare nu au o părere formată pe baza unor minime cunoştinţe vine şi din procentul aproape egal al celor care fie consideră că folosirea unui mijloc contraceptiv nu a avut niciun efect asupra vieţii de cuplu (50%) fie că a îmbunătăţit-o (47%).  De altfel 12% dintre femei cred în prezent că partenerii lor nu ar fi de acord ca acestea să folosească anticoncepţionale. Problema sănătăţii reproducerii nu priveşte exclusiv femeile ci viaţa de cuplu astfel că orice campanie de informare publică care ar trebui demarată cât mai curând, în opinia Institutului pentru Politici Publice, trebuie să îi privească pe ambii parteneri. „Este un apel către autorităţile din România pe care în calitate de Preşedinte al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei îl fac pentru tratarea în primul rând a cauzelor acestor fenomene cum a ajuns să fie cel al întreruperilor sarcinilor nedorite, afirmă Preşedinte SNMR, Dr. Rodica Tănăsescu prezentă la conferinţa de presă a IPP.

Această cercetare, demarată chiar în contextul controverselor legate de recente inițiative legislative menite să condiționeze efectuarea unei întreruperi de sarcină de participarea la ședințe de consiliere, se constituie inclusiv într-un apel către autorități pentru a se organiza dezbateri publice în Bucureşti şi în ţară pe această temă astfel ca femeile din România, cărora li se aplică orice lege privind întreruperea de sarcină, să fie cât mai larg consultate[1].

Analizele sociologice de tipul celei lansată de către IPP trebuie să determine instituțiile responsabile în politici de sănătate din România să ia de urgență măsuri pentru gestionarea corespunzătoare a fenomenului îngrijorător privind întreruperile sarcinilor nedorite în România, au apreciat inclusiv experţii implicaţi în cercetare, anume Dr. Rodica Tănăsescu, Preşedintele Societăţii Naționale de Medicina Familiei/Medicină Generală din România, Conf. Dr. Cătălina Poiană, medic Endocrinolog, Institutul de Endocrinologie C.I. Parhon din Bucureşti şi Prof. Dr. Radu Vlădăreanu, Şeful Clinicii de Obstetrică Ginecologie de la Spitalul Elias din Bucureşti.