Proiectul „România Medievală” este una dintre cele mai bune idei de promovare a ţării noastre în vestul Europei. Românii, incapabili să îşi promoveze ţara, apelează la elveţieni

Laurent Chrzanovski, un elveţian care a venit cu câţiva ani în urmă în România, se va ocupa de întreg proiectul România medievală, prin intermediul căruia doreşte să arate Europei adevăratele valori ale ţării noastre. Proiectul vrea să demonstreze că România aparţine de mult lumii europene, chiar mai mult, că este un centru de influenţe din toate direcţiile: de la cultura bizantină la cea central-europeană şi chiar la cea slavă. Cultura României va exploda în afara graniţelor ţării şi va insufla adevăratele valori pe care a fost construită ţara noastră. Străinii vor putea urmări atât imagini cu lăcaşele din Bucovina, celebre în întreaga lume, căt şi cetăţile medievale ale României. Visul românilor de a fi cunoscuţi în Europa, localizarea României pe o hartă a lumii, dar şi cunoaşterea adevăratei istorii a meleagurilor noastre nu va reprezenta o cheltuială mare pentru statul român: doar 400.000 de euro. Totuşi, întregul proiect va costa, cel mai probabil, şapte milioane de euro, însă Institutul Cultural Român (ICR), principalul finanţator al proiectului, Ministerul Culturii şi Cultelor, dar şi ceilalţi colaboratori din partea autorităţilor vor trebui să „cotizeze” cu doar 400.000 de euro. Restul sumei va fi asigurat de principalele muzee în care vor fi găzduite operele de artă româneşti, iar de promovarea la nivel naţional se vor ocupa tot aceleaşi muzee. Beneficiul scontat nu poate fi încă estimat, deoarece proiectul va demara la sfârşitul anului 2012, însă imaginea României va creşte în rândul câtorva milioane de turişti care vor vizita expoziţia.

„România Medievală” va cuprinde 1.300 de opere

Aproximativ 1.300 dintre cele mai importante opere de artă din patrimoniul României vor fi expuse în marile muzee ale lumii, de la Paris până la Berlin, în Anglia, Spania, Italia, Ungaria sau Austria. Proiectul are la bază o altă idee pusă în practică în 2008: „România Neolitică”. În cadrul respectivei expoziţii, organizate timp de mai multe luni în Elveţia, au fost prezentate cele mai importante obiecte din perioada neolitică de pe teritoriul României. Expoziţia a fost vizitată chiar de către preşedintele Elveţiei din acea perioadă, Pascal Couchepin, care a rămas atât de marcat de perioada neolitică din România, încât i-a adus pe reprezentanţii guvernului să viziteze expoziţia. Istoricul Tudor Sălăgean, şeful secţiei de istorie din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, susţine că proiectul „România Medievală” vrea să arate spiritualitatea României, care va fi tratată însă cu maximă atenţie. „Expoziţia „România medievală”, pregătită pentru a fi prezentată în marile muzee ale Europei în anul 2012, va fi punctul final al unui amplu proiect de cercetare şi valorificare a patrimoniului istoric al acestei ţări. Un proiect care va fi construit şi pregătit sistematic, un proiect în care vor fi implicaţi reprezentanţi ai tuturor mediilor ale căror opinii sunt relevante, un proiect care va încerca să surprindă esenţa unei spiritualităţi, dar în care toate detaliile vor fi tratate cu maximă atenţie”, a declarat Sălăgean.

Cea mai mare expoziţie a României în străinătate

„România medievală” va fi cea mai mare expoziţie a României în străinătate şi va fi vernisată în cele mai importante ţări din Europa de Vest. „România medievală va fi cea mai importantă expoziţie a României în străinătate. Interesul acestui proiect este să arate că România este un mozaic absolut extraordinar şi că este chiar prisma prin care se poate înţelege toată Europa. România a fost legată de Imperiul Bizantin, de Europa centrală,  dar a avut şi o legătură cu lumea slavă. Putem consideră atunci că România este un mozaic de popoare şi de influenţe artistice, arhitectonice, absolut pasional îmbinate şi un cadru unic în Europa”, a declarat, în exclusivitate pentru Gazeta de Cluj, Laurent Chrzanovski, directorul proiectului „România Medievală”. Elveţianul doreşte să ducă această expoziţie în toate oraşele importante din Europa. „Dorinţa noastră este să ajungem la Paris, respectiv la Louvre, Londra, Berlin, iar în restul oraşelor în care vom avea vernisaje, depinde de voinţa politică din partea românilor şi a străinilor”, consideră Laurent Chrzanovski. Elveţianul consideră că România a avut trei perioade în care a fost la nivelul întregii Europe.. „Sunt trei perioade în care România a fost inima Europei:  epoca medievală, cea neolitică şi perioada dintre anii 1850 şi 1930, când mişcările culturală, economică, politică era excepţionale. Acum, revendicarea noastră nu e atât de a promova realitatea actuală a României, ci de a confirma europenitatea României.

Toate regiunile României, promovate

Muzeul Naţional de Istorie a  Transilvaniei va fi unul dintre cei mai importanţi colaboratori ai acestui proiect, după ce muzeul clujean a colaborat şi în cadrul proiectul „România Neolitică”.  În cadrul proiectului din 2012 se va pune accent pe toate zonele importante ale României. „România medievală – şi ne referim aici la Ţara Românească şi Moldova, cu impresionanta lor tradiţie culturală post-bizantină, la Transilvania, frontieră înaintată a lumii occidentale şi spaţiu al toleranţei şi convieţuirii, la Dobrogea, una dintre ultimele bastioane ale civilizaţiei Bizanţului, devenită ulterior un punct marcant pe harta civilizaţiei islamice – a fost un spaţiu de convergenţă, un teritoriu al întâlnirii tuturor civilizaţiilor care au contribuit la istoria acestui continent”, susţine istoricul. Tudor Sălăgean arată în continuare că printre obiectivele turistice de patrimoniu care vor fi promovate se numără bisericile din Bucovina, castelele Bran şi Hunedoara sau cetatea de scaun a Sucevei. „Printre obiectivele turistice de patrimoniu definitorii pentru spaţiul românesc se numără bisericile şi mănăstirile din Bucovina: Moldoviţa, Suceviţa, Arbore, Humor, Voroneţ, lăcaşe religioase care au fost introduse în patrimoniul UNESCO; bisericile fortificate săseşti din sudul Transilvaniei; castelele Bran şi Hunedoara; cetatea de scaun a Sucevei şi celelalte cetăţi ale Moldovei; cetatea de la Poenari, împreună cu cetăţile, bisericile şi mănăstirile din Ţara Românească; cetăţile şi bisericile din Transilvania. Toate acestea au un numitor comun: ele aparţin patrimoniului nostru medieval”, consideră istoricul. Expertul în istorie medievală consideră că proiectul „România medievală” va avea „semnificaţii cu adevărat europene”. „România medievală” este un proiect expoziţional a cărui elaborare se află încă în faza sa incipientă. El işi propune valorificarea expoziţională a unui patrimoniu istoric şi arheologic care are, fără nici o rezervă, dimensiuni şi semnificaţii cu adevărat europene. Ne dorim ca acest proiect să ilustreze nu doar trecutul nostru medieval, ci şi o nouă faţă, cu totul alta, a culturii din România”, a declarat Tudor Sălăgean.

În numărul următor al Gazetei de Cluj veţi putea citi un interviu cu Laurent Chrzanovski, directorul proiectului „România medievală”
Tiberiu Hrihorciuc

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.