In ultimii cincisprezece ani, in tara noastra au fost prinsi capi importanti ai mafiei, de la Cosa Nostra, Sacra Corona Unita si Camorra pana la Ndargheta. Cu timpul, Romania a atras si alti infractori italieni, de la spargatori de banci la pedofili sau criminali.
Mafia italiana, legaturile ei cu Romania si cei mai cautati oameni
Cel mai socant caz in care a fost implicat un italian a fost in 2010, cand Pierre Sgueglia, un tanar de doar 24 de ani, a venit in Romania si a comis un triplu asasinat. Suparat ca amanta romanca il parasise, italianul, care traia la Geneva, in Elvetia, i-a impuscat in cap pe iubita sa, pe sotul acesteia si pe soacra, de fata cu copilul de patru ani. A reusit sa fuga imediat din tara, dar a fost prins a doua zi in Serbia. Sgueglia era cautat pentru trafic de droguri si santaj in Italia. Cu cativa ani in urma, la Oradea, un alt italian a dat batai de cap politistilor romani. Antonio Mazzaro, patronul unei fabrici de prelucrare a lemnului, a fost arestat pentru ca a intretinut, in mod repetat, relatii sexuale cu fetite cu varste de 11, 12 ani contra unor sume de bani. Italianul, in varsta de 52 de ani, era casatorit in Italia si avea doua fete la liceu. Politistii italieni care au venit in Romania, ca ofiteri de legatura, spun insa ca cele mai mari probleme le au cu membrii mafiei italiene, care s-au stabilit in Romania ca sa faca afaceri ilegale. De altfel, in ultimii cinci ani, patru capi ai Cosa Nostra, Camorra si Sacra Corona Unita, cele mai puternice organizatii mafiote, au fost gasiti in tara noastra.
Unul dintre cei mai cautati oameni din Italia este Vito Badalamenti, nascut la Cinisi in 1954. Fiul mai mare al lui Gaetano ” Don Tano” Badalamenti, Vito face parte din lista “selecta” a celor mai cautati 30 de italieni numita "Programma Speciale di Ricerca" sau programul special de urmarire. Din 1995 este cautat pentru asociere de tip mafiot si din 2000 este cautat international.
Tatal sau, Don Tano Badalamenti, a fost unul dintre cei mai puternici mafioti ai Cosa Nostra, dusman de moarte al Corleonesilor lui Luciano “ Lucianeddu” Leggio, initial super boss, inaintea celebrului Toto Riina.
Tensiunea dintre cele doua clanuri fiind atat de mare, Badalamenti a parasit Sicilia si Italia la inceputul anilor 80 lasand puterea Corleonesilor, motiv pentru care a primit porecla de „perdant al mafiei”.
Odata cu finalizarea operatiunii „Pizza Connection”, puterea clanului Badalamenti a suferit inca o lovitura puternica, de data aceasta din partea statului, Tano Badalamenti fiind condamnat la 45 de ani de inchisoare in Statele Unite, decedand in penitenciar in 2004. Chiar daca a iesit „curat” din afacerea „Pizza Connection”, Vito Badalamenti a fost condamnat la o sentinta „minora”, de numai 6 ani de inchisoare, in urma maxiprocesului din Palermo.
De atunci nimeni nu mai stie nimic despre el, desi se banuieste ca s-ar ascunde in Brazilia sau in Australia, mentinandu-si insa relatiile cu Sicilia, pastrand legatura cu boss-ul Salvatore Lo Piccolo, despre care se stie ca a ajuns la putere gratie amicilor sai americani.
Ioan Clamparu, de 41 de ani, se afla pe lista Interpol a celor mai cautati infractori dintre cei sase care se ascund in Marea Britanie, informeaza Daily Mail. Clamparu este cautat de politia din Romania, unde ar fi infiintat o retea de trafic de persoane, fortand peste 100 de femei sa se prostitueze in Spania. Politia crede ca are contacte in cluburi de noapte si hoteluri din Marea Britanie si Irlanda. Clamparu ar fi calatorit intens, in ultimii ani, in Romania, Spania, Italia, Franta si Marea Britanie si, potrivit anchetatorilor, s-ar afla pe teritoriul Europei, posibil in Olanda sau Spania. El ar calatori sub numele de Robert Wieciorkiewicz, se arata in documentul citat.
Zeci de nume se afla pe o lista a celor mai cautati indivizi. Suspectati de a fi comis delicte grave, printre care asasinate si trafic de femei destinate prostitutiei, acesti infractori au fugit din tarile lor pentru a se ascunde in Marea Britanie, in speranta de a scapa de justitie. Interpol a adoptat o masura rara, de publicare a fotografiilor lor, ca parte a unui demers de anvergura de cautare de infractori sub numele codificat de "Operatiunea infrarosu", de urmarire a unui numar total de 26 de fugari cautati pentru cele mai variate infractiuni, de la viol la frauda.
Antimafia versus DIICOT
Prin Legea nr. 508/2004 s-a infiintat Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin reorganizarea Sectiei de Combatere a Criminalitatii Organizate si Antidrog, ca unica structura din cadrul Ministerului Public, specializata in combaterea si investigarea infractiunilor de criminalitate organizata si terorism. Principala stuctura antimafia italiana, Direzione Investigativa Antimafia ( Directia Investigativa Antimafia), functioneaza in baza legii 410/1991, lege care ii ofera si prerogativele. Astfel, DIA desfasoara atat investigatiile preventive, cat si cele judiciare. Tot DIA are atribuita functia de a prefigura, in urma analizei evolutiei fenomenului mafiot, liniile lor evolutive, astfel incat sa combata cat mai eficient organizatiile criminale.
Daca aruncam o privire asupra dimensiunilor fenomenului infractional organizat din cele doua tari, este usor de observat faptul ca Romania este mult in urma Italiei in ceea ce priveste atat cifra de afaceri a organizatiilro criminale, cat si la cel al capturilor. Astfel, in perioada 1992-2009, in baza art. 321 din Codul penal italian si a altor legi speciale, procurorii antimafia italieni au sechestrat bunuri si bani de la principalele organizatii mafiote dupa cum urmeaza: Cosa Nostra siciliana – 4,6 miliarde euro, Camorra napoletana – 3,8 miliarde euro, Ndrangheta pugliesa – 759 milioane de euro. In comparatie cu omologii lor italieni, valoarea capturilor ofiterilor romani pare sa duca la concluzia ca organizatiile criminale din Romania au o cifra de afaceri mult mai mica. Conform datelor publicate pe situl igpr.ro, in anul 2009 au fost confiscate bunuri si bani de 418.024 de euro si 163.225 de dolari, o cifra mult mai mica fata de ce bani se “invart” in peninsula.
Cateva dintre victimele “de lux” ale Cosa Nostra
6 ianuarie 1980 – Piersanti Mattarella , presedintele Regiunii Siciliene.
4 mai 1980 – Emanuele Basile , capitan carabinieri
6 august 1980 – Gaetano Costa , procuror sef Palermo
6 noiembrie 1981 – Sebastiano Bosio , medic, profesor universitar
30 aprilie 1982 – Pio La Torre , secretarul partidului PC
26 iunie 1983 – Bruno Caccia , judecator
29 iulie 1983 – Rocco Chinnici, sef sectia penala a Tribunalului din Palermo
5 ianuarie – 1984 Giuseppe Fava, jurnalist
14 iunie – 1985 Giuseppe Spada, om de afaceri
12 ianuarie – 1988 Giuseppe Insalaco, fost primar Palermo
21 septembrie – 1990 Rosario Livatino, judecator din Canicattì
9 august 1991 – Antonino Scopelliti, judecator
12 martie 1992 – Salvo Lima, fost primar Palermo, europarlamentar
23 mai 1992 – Vincenzo Napolitano, politician democrat, primar Riesi
23 mai 1992 – Giovanni Falcone, judecator; Francesca Morvillo, judecator, sotia lui Giovanni Falcone; morti dupa ce autostrada A29 a explodat, fiind folosite 500 kg de explozibil. Explozia a fost detectata de sistemele antiseism
19 liulie 1992 – Paolo Borsellino, judecator; Emanuela Loi, escorta lui Paolo Borsellino; Walter Cusina, escorta lui Paolo Borsellino. Omorati in fata casei mamei lui Paolo Borselino de explozia unei masini capcana
Sabin RIPAN
