De curând, pe mai multe site-uri din România a fost preluată o știre scrisă care a apărut pe site-ul G4 Media cum că România ar fi blocat programul de investiții al Ungariei în Transilvania, iar informațiile au fost oferite biroului de presă al site-ului de știri de către Ministerul Afacerilor Externe. Știrea mai conține și declarația doamnei Monika Kozma, directorul executiv al Fundației Pro Economica, unde spune că dacă primește undă verde se vor lansa licitațiile într-un timp scurt, nimic despre blocarea programului de investiții. La o căutare mai avansată, am descoperit că declarația doamnei Monika Kozma a fost făcută în alt context, cu 10 zile înainte ca știrea G4 Media să apară. Iar de aici lucrurile devin cu adevărat interesante. 

Gazeta de Cluj a luat legătura cu șefa Fundației Pro Economica, pentru a afla mai multe informații cu privire la știrea apărută pe G4 Media. Doamna Monika Kozma a declarat pentru ziarul nostru că site-ul de știri care a scris știrea respectivă nu a dat nicio explicație de unde a aflat informațiile relatate, în condițiile în care fundația pe care o conduce nu a primit niciun răspuns oficial.

„Am văzut articolul pe G4 Media și ei nu au stipulat de la cine au aflat practic informația asta. Știu că acolo se referă la MAE, dar există o procedură și în cadrul ministerului, dacă există o astfel de decizie, care este una bilaterală, atunci ori se comunică de către un funcționar care are dreptul de a comunica asta ori se dă în scris. Din păcate, G4 Media nu ne-a dat explicații de unde a aflat, deci eu cam așa aș trata știrea respectivă, mai ales că noi ca fundație nu am primit nimic oficial. Chiar aș dori să mă întrebe, măcar o dată și pe mine, că este foarte trist ce se întâmplă. Pentru mine nu s-a dovedit o informație oficială a statului român”, a declarat Monika Kozma pentru Gazeta de Cluj. 

Mai mult decât atât, șefa Fundației Pro Economica a precizat că textul se plimbă în mediul online de mai bine de cinci ani, fiind aproape același, doar că din când în când își schimbă denumirea pentru a atrage un număr mare de cititori și de a crea, în societate, discrepanțe între comunitatea maghiară și comunitatea românească. 

„Nimeni nu mă întreabă, nu-mi cere date, doar așa. Se rostogolește apoi în media de limba română și maghiară. Mă sună oamenii și mă întreabă care sunt motivele blocării, ce s-a întâmplat. Vă mulțumesc că m-ați sunat pentru a face lumină”, a mai spus Monika Kozma. 

Dacă Ministerul Afacerilor Externe (MAE) are ceva de zis, atunci sunt absolut sigură că o face pe cale oficială și atunci o să știm cu nume și prenume cine a declarat

Declarația Monikai Kozma a apărut în cu totul alt context, pe data de 16 februarie, pe site-ul kronikaonline.ro, preluată anterior în aceeași zi de G4 Media.ro, în care se vorbește despre implementarea a aproximativ o sută de investiții mari în cadrul Programului de dezvoltare economică a provinciei secuiești, finanțat de guvernul maghiar, iar lucrurile progresează bine. Până în momentul apariției acestei ediții nu am găsit nicăieri declarația oficială a MAE privind faptul că programul de investiții al Ungariei a fost blocat. Reamintim că știrea care a distorsionat adevărul a apărut pe data de 25 februarie. Ziarul nostru a luat legătura cu biroul de presă al MAE pentru a cere un punct de vedere cu privire la această speță. Reprezentanții ministerului au precizat că ne vor răspunde în cel mai scurt timp, menționând totodată că poate să facă declarații publice înainte de a se consulta cu specialiștii din domeniu. Aruncând o privire la comunicatele de presă de pe site-ul ministerului, nu a apărut niciun document oficial în care să susțină faptul că România a blocat programul de investiții al Ungariei în Transilvania.

Gazeta de Cluj a întrebat-o pe șefa Fundației Pro Economica despre situația actuală a fondurilor venite din Ungaria și investițiile care se fac pe pământ românesc. Monika Kozma a spus fundația a fost înființată în urmă cu 6 ani, iar de atunci nu a întâmpinat nicio problemă, precizând că fondurile venite din Ungaria se pot folosi, în contextul în care este vorba despre două state membre ale Uniunii Europene (UE). Monika Kozma a precizat că o astfel de fundație se află și în Brașov, care cu bani veniți din partea Germaniei, ajută fermierii din zonă. 

„Sunt astfel de relații pe plan internațional, nimic ieșit din comun. Noi am adus deja în țară mai mult de 300.000.000 de euro. Dacă considerăm faptul că noi maxim 50% putem să finanțăm din acele proiecte, se mai adaugă încă 50%, deci în total vorbim de 600.000.000 de milioane de euro, bani care sunt cheltuiți în România”, a precizat directoarea Fundației Pro Economica. 

Fundația Pro Economica are ca scop îmbunătăţirea nivelului de trai al familiilor din România, dezvoltarea condiţiilor de viaţă economică, socială, culturală şi religioasă, bazată pe cercetări ştiinţifice şi tehnice, respectiv acordarea de sprijin financiar şi moral acordat familiilor care vor corespunde criteriilor de eligibilitate stabilite de Fundaţie. De asemenea, prin programul de dezvoltare economică agricolă pentru județele Cluj și Bistrița-Năsăud s-au virat finanțări în suma totală de 1.592.765.510 forinți pentru 399 de beneficiari. De asemenea, au fost acordate peste 60 de utilaje agricole persoanelor fizice, printre care și tineri fermieri care anterior nu au avut o fermă. De asemenea, în perioada 2017-2021 au fost achiziționate 186 de echipamente care se pot cupla la utilaje. În 2021, Fundația Pro Economica a ornigazat un program de mentorat în Transilvania, prin care le-a oferit întreprinzătorilor tineri o bază sigură pentru a-și începe propria afacere. 

Avem fabrici, silozuri, mii de utilaje cumpărate din acești bani, după care TVA-ul s-a plătit pentru statul român, toate taxele și impozitele sunt la zi, se vor crea 800 de locuri de muncă 

Procesul de a obține bani de la Guvernul Ungariei este unul destul de complicat, în condițiile în care fundația este obligată să vină cu un plan bine pus la punct cu privire la modul în care banii urmează să fie investiți. Monika Kozma a precizat că încă de la începutul fundației a optat pentru domeniul agriculturii și al turismului, menționând în planul trimis Ungariei detaliile despre program, cum va fi derulat, cine sunt cei care vor fi ajutați, totul respectând directivele și regulile europene. 

„Aș sublinia că de 6 ani de zile lucrăm pentru a dezvolta România și mi se pare foarte ciudat că, din când în când, să apară în presă câte un articol care să atace partea maghiară. La noi, la Mureș, nu se pune problema cu discriminarea. Avem foarte mulți antreprenori români care au depus proiecte și au câștigat”, a mai declarat Monika Kozma. 

Întrebată cum ar caracteriza relațiile dintre comunitatea maghiară și comunitatea românească, șefa Fundației Pro Economica a spus clar că atunci când vine vorba de investiții și afaceri, mediul antreprenorial, nu există nici un fel probleme. Monika a amintit de faptul că pe 17 februarie, la o conferință organizată la Târgul Mureș, au participat zeci de antreprenori români și maghiari, în frunte cu ministrul Mediului, Barna Tánczos. Ea a menționat că toate colaborările managerilor români cu fundația pe care o conduce este „absolut superbă.”

Monika Kozma: Eu cred că asta cu ura nu mai merge în 2023

„Colaborarea ca fundație cu alte entități din București și alte zone din țară este foarte bună și avem rezultate bune. Încercăm să ajutăm pe antreprenori unde putem. Eu așa văd 2023, că ar trebui să ne trezim odată că pe nivelul managementului, asta funcționează foarte bine, atunci și politic ar trebui să ne uităm unul la celălalt și să definim clar care sunt planurile pentru anii următori”, a mai declarat pentru ziarul nostru Monika Kozma. 

De altfel, ea este de părere că lucrurile merg bine când vine vorba de relațiile româno-maghiare, având în vedere că UDMR se află la guvernare cu cele două mari partide din România: PSD și PNL. 

Ce spun politicienii despre investițiile derulate în Transilvania 

Acum, că am reușit să găsim adevărul despre programul de investiții din banii Ungariei în Transilvania, am luat legătura cu senatorul clujean Laszlo Attila pentru a cere un punct de vedere despre această speță. Politicianul de la UDMR a spus pentru ziarul nostru că banii care vin de la bugetul de stat al Ungariei sunt investiți în industria alimentară și agricultură. Mai exact, la fel cum a precizat și Monika Kozma, fermierii pot depune proiecte pentru achiziționarea de utilaje și animale, dezvoltarea capacităților de prelucrare a produselor agricole.

„Nu prea văd care este problema cu asta. Că statul român nu o face este prostia domnului Aurescu. La Chișinău, de exemplu, există foarte multe clădiri pe care este scris că acest imobil a fost reabilitat cu ajutorul statului român”, a spus senatorul clujean Laszlo Attila.

Senatorul clujean a amintit și de un alt segment important, mai exact bisericile și clădirile care au primit finanțare din partea Guvernului de la Budapesta pentru modernizarea și întreținerea lor. Politicianul a punctat clar că aceste investiții care se fac nu vor fi luate „de nimeni acasă, ele rămân acolo unde sunt”, creându-se astfel sute de locuri de muncă. 

„Nu am prea înțeles de ce cineva dorește să distragă atenția despre prostiile făcute pe cale diplomatică în alte domenii”, a spus senatorul clujean. Întrebat dacă există tensiuni între maghiari și români la nivelul orașului Cluj-Napoca,  Laszlo Attila a afirmat că nu a constatat așa ceva. Mai mult, nu există nicio diferență între prioritățile comunității românești și ungurești. 

„O spun în calitate de om care a fost viceprimar al municipiului. Acum că unii, încă o dată mă repet, consideră că trebuie să creeze niște tensiuni, cu asta nu pot să fiu de acord. Sau, în mintea altora, care încearcă să distragă atenția de la prostiile care le-au făcut sau nu le-au făcut la timp. Aici mă refer la ceea ce se întâmplă acum, să nu vorbim de alte probleme cu care ne confruntăm diplomatic”, a conchis senatorul clujean  Laszlo Attila. 

Gazeta de Cluj a încercat să ia legătura și cu președintele UDMR, Kelemen Hunor, pentru a afla punctul său de vedere, dar a precizat că este plecat din țară și nu poate să dea curs cererii noastre. De asemenea, nici deputatul clujean Csoma Botond nu a putut fi contactat. 

Reamintim că în 2021, fondul Gabor Bethlen, unul dintre cele mai importante fonduri care sprijină comunitățile maghiare din lume, a pompat peste 91 de milioane de euro în organizațiile maghiare din afara Ungariei. În Transilvania, de exemplu, în urmă cu trei ani, suma alocată a fost de 132 de milioane de euro, iar la un an distanță, mai exact în 2021, suma s scăzut drastic la sub 38 de milioane de euro. 

Una peste alta, dezvoltarea regiunilor din România este și va fi în continuare sprijinită de către guvernul Ungariei, având în vedere că există o comunitate maghiară care tânjește pentru dezvoltare. Din nefericire, Guvernul de la București nu și-a asumat, încă, nicio politică regională clară cum a făcut-o Ungaria, iar banii de la Budapesta vor continua să curgă în regiunile cu comunitățile maghiare. Cum am precizat încă de la începutul acestui material, dezinformările privind relațiile dintre maghiari și români nu reprezintă o noutate, iar unii politicieni se folosesc de aceste pârghii pentru a pune paie pe foc și a aduce câteva voturi. Realitatea este cu totul alta: investitorii români, cot la cot cu cei maghiari, construiesc împreună și se bucură de dezvoltarea zonei în care acționează. 

În perioada pandemiei, Fundația Pro Economica a anunțat 5000 de proiecte agricole în Harghita, Covasna și Mureș, pentru care au primit o finanțare de peste 75 de milioane de euro. 

1 COMENTARIU

  1. Normal ca nu au oprit afacerea !Ungaroa a „investit”un miliard de euro prin ong-uri in Ardeal -mare parte din acesti bani au ajuns in conturile politicienilor din Romania cu scopul de a le adormi patriotismul .Ce nu realizeaza unguri este faptul ca acestia (ca participanti la jefuirea Romaniei sau posedand alta cetatenie) nu pot fi acuzati de patriotism .

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.