Statul român este obligat sa plateasca zece milioane euro ca despagubiri pentru procesele pierdute în fata Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Cauzele principale: legislatia deficitara si neglijenta magistratilor. Statul român, desi are obligatia de a-si recupera banii de la magistratii din cauza carora Statul roman este bun de plata, nu a intentat pâna acum niciun proces care sa vizeze spete de aceasta natura.

Nu mai este o noutate faptul ca statul român are probleme majore în ceea ce priveste numarul de procese pe care le pierde la CEDO. Conform declaratiilor ministrului Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, în momentul de fata, statul român este obligat sa plateasca nu mai putin de 10 milioane euro în urma proceselor pe care România le pierde în fata Curtii Europene a Drepturilor Omului. Principalele cauze pentru care Statul român este obligat la plata de daune în favoarea reclamantilor fac referire la cauze privind patrimoniul, dar si condamnarile sau sentintele civile date pentru erori comise de sistemul judiciar din România sau pentru încalcarea unor drepturi ale românilor, din partea unor functionari angajati ai statului român.

Legea spune, legea face

Din pacate cele mai multe cazuri pe care statul român le pierde la CEDO sunt din cauza magistratilor care, fie din rea-vointa sau din incompetenta crasa, dau decizii care dezavantajeaza partile implicate în procesele civile sau penale. Cauzele principale pentru care Statul român este condamnat în atâtea rânduri la plata despagubirilor tin în principal de legislatia defectuasa, neglijenta sau rea-vointa unor magistrati care instrumenteaza cazurile în sala de tribunal. Daca în prima situatie nu prea este nimic de facut, în cazul în care un petent câstiga la CEDO un caz în care i s-a facut o nedreptate din partea unui magistrat si statul român este obligat sa plateasca daune morale, Statul are obligatia sa-si recupereze banii de la magistratul care a comis eroarea. Si pentru a se stabili daca într-adevar culpa în asemenea cazuri îi apartine magistratului, Statul român, prin Ministerul Economiei si Finantelor, este obligat sa îl actioneze instanta pe respectivul judecator sau procuror pentru a-si recupera paguba. Singura problema este ca pâna în momentul de fata nu a existat niciun caz în care un magistrat sa fie obligat la plata unor sume de bani. Asta în conditiile în care conform Articolului 507 din Codul de Procedura Penala: “În cazul în care repararea pagubei a fost acordata potrivit art. 506, cât si în situatia în care statul român a fost condamnat de catre o instanta internationala, actiunea în regres împotriva aceluia care, cu rea-credinta sau din grava neglijenta, a provocat situatia generatoare de daune, este obligatorie”, se precizeaza în CPP.

Simplu, dar…complicat

Procedura prin care statul român îsi poate recupera cele 10 milioane euro este una relativ simpla, dar, paradoxal nu exista niciun precedent. Astfel, conform legii, daca un inculpat este achitat, acesta, în termen de 18 luni de la pronuntarea sentintei definitive si irevocabile are timp sa înceapa actiunea în justitie împotriva statului român pentru acordarea de despagubiri pentru lunile petrecute în arest. Daca acesta câstiga, statul român, în functie de gravitatea prejudiciului adus persoanei acuzate în tara, îi acorda o suma de bani ca despagubiri. Daca sunt suspiciuni ca magistratii care au instrumentat respectivul caz nu si-au facut datoria, statul român, prin Ministerul Economiei si Finantelor este obligat, conform legii, sa înceapa actiunea împotriva procurorului sau judecatorului care a gresit. Conform specialistilor în drept un asemenea caz poate fi câstigat înca de la primele termene. Chiar si asa, tinând cont de toate cele de mai sus pâna în momentul de fata nu au existat cazuri în care un magistrat sa fie obligat la plata unor sume de bani ca urmare a erorilor judiciare. Cauza principala este faptul ca, cel putin o perioada, un judecator nu va acorda o decizie defavorabila unui coleg de breasla. Mai mult decât atât, daca se va dori vreodata începerea unui proces în care unui magistrat sa i se ceara despagubiri pentru un asemenea caz, juristilor de la Ministerul Finantelor li se va raspunde ca intra în contradictie cu independenta justitiei. În aceste conditii, contribuabilul va continua sa plateasca pentru erorile judiciare, iar cei care au gresit vor continua sa…greseasca.            

Alternativa

Daca acesti bani nu ar trebui cheltuiti pe reparatii pentru erorile judiciare, statul român ar putea cumpara aproximativ 70 de ambulante noi, dotate cu cele mai moderne aparate de resuscitare. Sau, 40 de autospeciale de pompieri, în conditiile în care parcul auto al inspectoratelor pentru situatii de urgenta (ISU) este depasit. Mai mult, s-ar putea achizitiona si câteva elicoptere pentru stingerea incendiilor în zone unde autospecialel nu pot intervene. Aceste aparate de zbor sunt extreme de necesare,  cazul concret fiind înregistrat saptamânile trecute în comuna Magur Racatau. Atunci pompierii de la ISU Cluj au fost nevoiti sa stinga focul care a mistuit 40 de hectare de padure cu PET-urile, din cauza ca în momentul de fata pompierii clujeni nu detin un elicopter care sa-i ajute la asemene interventii.

Vox legis

RASPUNDEREA MAGISTRATILOR

CAPITOLUL I

DISPOZITII GENERALE

Art. 93. – Magistratii raspund civil, disciplinar, administrativ si penal, în conditiile legii.

Art. 94. – (1) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate

prin erorile judiciare.

(2) Raspunderea statului este stabilita în conditiile legii si nu înlatura

raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau

grava neglijenta.

(3) Cazurile în care persoana vatamata are dreptul la repararea

prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savârsite în procese penale sunt

stabilite de Codul de procedura penala.

(4) Dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor materiale

cauzate prin erorile judiciare savârsite în alte procese decât cele penale

nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil,

printr-o hotarâre definitiva, raspunderea penala sau disciplinara, dupa

caz, a magistratului pentru o fapta savârsita în cursul judecatii procesului

si daca aceasta fapta este de natura sa determine o eroare judiciara.

(5) Nu este îndreptatita la repararea pagubei persoana care, în cursul

procesului, a contribuit în orice mod la savârsirea erorii judiciare de

catre magistrat.

(6) Pentru repararea prejudiciului, persoana vatamata se poate

îndrepta cu actiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul

Finantelor Publice.

(7) Dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotarârii

irevocabile date cu respectarea prevederilor alin.(6), statul se poate

îndrepta cu o actiune în despagubiri împotriva magistratului care, cu reacredinta sau grava neglijenta, a savârsit eroarea judiciara cauzatoare de

prejudicii.

(8) Termenul de prescriptie a dreptului la actiune în toate cazurile

prevazute de prezentul articol este de un an.

Art. 95. – (1) Orice persoana poate sesiza Consiliul Superior al

Magistraturii, direct sau prin conducatorii instantelor ori ai parchetelor,

în legatura cu activitatea sau conduita necorespunzatoare a unui

magistrat, încalcarea obligatiilor profesionale în raporturile cu

justitiabilii ori savârsirea de catre acesta a unor abateri disciplinare.

(2) Exercitarea dreptului prevazut la alin.(1) nu poate pune în discutie

solutiile pronuntate prin hotarârile judecatoresti, care sunt supuse cailor legale de atac.

Augustin Stanciu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here