România rămâne o ţară coruptă

Potrivit Comisiei Europene, în raportul pe tema Justiţiei, viteza progreselor în reforma justiţiei nu a fost menţinută. În ceea ce priveşte reforma justiţiei şi a luptei împotriva corupţiei, raportul arată că „viteza progresului, menţionată în raportul Comisiei din iulie 2008, nu a fost menţinută”. Se pare că  lipsurile identificate în vara lui 2008 se menţin.

 DNA „vede rezultatele pozitive”

Cu toate că încă există multe lipsuri, raportul indică şi unele părţi pozitive în reforma justiţiei. Astfel, „Rezultatele sunt dificil de demonstrat. Guvernul a finalizat proiectele de amendamente la Codul Civil, un proiect al Codului Penal şi proiecte ale Codurilor de Procedură Penală şi Civilă, dar încă este nevoie ca acestea să fie adoptate. Intenţiile CSM de a accepta un rol mai important în reforma justiţiei sunt încurajatoare, dar trebuie să fie transformate în fapte. ANI a stabilit un record operaţional de cazuri, ceea ce trebuie menţinut”. Cu toate acestea, DNA încearcă să demonstreze un parcurs pozitiv şi stabilit în trimiterea în judecată a cazurilor de corupţie la nivel înalt. Potrivit Comisiei Europene, DNA  a adus în faţa Curţii, din mai 2008 până în noiembrie 2008, 16 cazuri importante. Printre acuzaţi se numără un fost ministru al Agriculturii, patru membri ai Parlamentului, ofiţeri de poliţie şi prefecţi. În ceea ce priveşte începutul anului 2009, DNA a pus sub acuzare un fost ministru al Muncii, trei membri ai Parlamentului, un fost premier şi un fost vicepremier.

Sistemul judiciar, foarte scăzut

Potrivit raportului, „capacitatea sistemului judiciar din România este, în continuare, foarte scăzută, iar numărul de posturi neocupate este inadmisibil de mare”. Acest raport a făcut referire la 433 de posturi de procurori neocupate şi la cele 344 de posturi de judecători rămase vacante până la sfârşitul anului 2008. Comisia Europeană a reţinut faptul că „Parlamentul a decis retragerea proiectelor de cod de procedură civilă şi penală în ianuarie 2009, fiind nevoiţi să găsească un acord politic asupra acestora”. De asemenea, CE reţine că la 14 ianuarie 2008, Curtea Constituţională a declarat că „legea adoptată în octombrie 2008, de aprobare a OUG 60-2006, care restricţionează drepturile procurorilor în investigarea cazurilor grave, este neconstituţională”. Însă CE declară că această „problemă va fi pe deplin rezolvată după adoptarea noului Cod de Procedură Penală”. Comisia Europeană arată în raportul său că „este important ca autorităţile române să se reîncadreze pe linia dinamică a reformării sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei, astfel încât să contrabalanseze regresele din ultimele luni.

 

Aceasta înseamnă, în special, adoptarea codurilor necesare pentru a moderniza sistemul juridic şi pentru a demonstra prin instrumentarea rapidă a cazurilor de corupţie la nivel înalt că sistemul juridic este capabil să pună în aplicare legile într-un mod independent şi eficient”. Astfel, CE recomandă României să demonstreze existenţa unui sistem judiciar stabil, care să sancţioneze cazurile de corupţie şi să menţină statul de drept. Progresele din România vor fi evaluate în vara anului 2009 şi vor arăta „ măsura în care România a fost capabilă să remedieze deficienţele din cadrul reformei sistemului judiciar şi să obţină rezultate convingătoare şi concrete în lupta împotriva corupţiei”.

Beatrice Golondzac