Guvernul a aprobat un împrumut de 200 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) pentru a cofinanţa o parte din loturile Autostrăzii Transilvania. O mare parte din bani vor ajunge în conturile firmelor Strabag şi Geiger. Una dintre ele aparţine unui concern german, cealaltă este o afacere austriacă. La sfârșitul lunii august CNAIR a acceptat majorarea cu 96.680.018 lei a prețului contractului Proiectare și execuție Autostrada Brașov – Târgu Mureș – Cluj – Oradea, Secțiunea 2A: Ogra – Câmpia Turzii, Lot 3: Chețani – Câmpia Turzii.
Contractul a fost semnat în data 31 octombrie 2022 cu prețul de 420.347.903 lei, fără TVA.
Executivul condus de Marcel Ciolacu, continuă să de-a drumul la bani din fondul de rezervă bugetară pentru investițiile din transporturi. Premierul a anunțat 800 de milioane de lei pentru Ministerul Transporturilor, dar și un memorandum prin care România va beneficia de la Banca Europeană de Investiții de 200 de milioane de euro, bani utilizați pentru construirea Autostrăzii A3.
În ședința de guvern de vineri, Guvernul României a aprobat un proiect de hotărâre de guvern privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor.
Prin proiectul de hotărâre se propune suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor cu suma de 218.500 mii lei la capitolul 84.01 „Transporturi”, Titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020”, în vederea asigurării necesarului de finanțare de la bugetul de stat a finanțării naționale si a cheltuielilor neeligibile pentru proiectelor din domeniul transporturilor derulate către beneficiarii Programului Operațional Infrastructură Mare.
De asemenea, se va aloca suma de 81.500 mii lei cu referire la credite bugetare și 81.500 mii lei credite de angajament din Fondul de rezervă bugetară la capitolul 84.01 „Transporturi”, Titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020”, în vederea asigurării necesarului de finanțare de la bugetul de stat a proiectelor finantate in cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei. De asemenea, cabinetul Ciolacu a adoptat un memorandum prin care România a contractat 200 de milioane de euro fonduri rambursabile de la Banca Europeană de Investiții în vederea continuării lucrărilor la Autostrada A3 (Brașov – Târgu Mureș – Cluj – Oradea).
Proiectul face obiectul contractului de finanțare care este compus din trei sub secțiuni ale autostrăzii A3 (Autostrada Brașov – Târgu Mureș – Cluj – Oradea), după cum urmează: (i) Nădășelu – Mihăiești (16,80 km), (ii) Mihăiești – Zimbor (13,26 km) și (iii) Zimbor – Poarta Sălajului (12,24 km). Realizarea autostrăzii a fost aprobată prin H.G. nr. 739 din 11 octombrie 2019 privind reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Autostrada Brașov–Târgu Mureș–Cluj–Oradea”.
Autostrada prin care se mulge România
La 19 decembrie 2003, Guvernul României, condus de Adrian Năstase, a aprobat mandatarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) la semnarea contractului de proiectare şi construire a autostrăzii cu investitorul selecţionat – compania Bechtel.
FMI a solicitat Guvernului într-un memorandum, încheiat pe 7 iulie 2004, un audit independent asupra preţurilor negociate pentru construirea autostrăzii, pentru a evalua în ce măsură acest proiect, finanţat integral prin fonduri bugetare, poate fi susţinut fiscal.
Preţul de 5,4 milioane de euro pe kilometru de autostradă a fost considerat prea mare, dar avocaţii angajaţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului pentru negocierile cu Bechtel declarau că este un preţ bun pentru că Bechtel ceruse iniţial 6 milioane de euro pe kilometru. Până în martie 2005 s-a realizat o analiză a clauzelor contractuale, care au fost renegociate de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT), lucru care a determinat întreruperea lucrărilor la jumătatea anului 2005.
La 15 septembrie 2005, Bechtel a concediat 530 din cei 685 de angajaţi. MTCT finalizează o rundă de negocieri cu Bechtel la 22 decembrie 2005, în cadrul cărora statul român este de acord să plătească la începutul fiecărui an 30% din valoarea lucrărilor ce urmau a fi efectuate. Pentru 2006, Bechtel urma să primească un avans de cel mult 30 de milioane de euro.
După o întrevedere cu premierul Tăriceanu, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI), Wolfgang Roth, a declarat că BEI îşi menţine decizia de a nu finanţa proiectul autostrăzii Braşov-Borş.
În februarie 2006 se semnează un acord de modificare a contractului de construire a autostrăzii Braşov – Cluj – Borş, conform căruia termenul de finalizare a lucrării se prelungeşte cu un an: până în decembrie 2013.
Bechtel reia lucrările la 19 iunie 2006, după ce, în luna mai, MTCT a plătit avansul de 30 de milioane de euro, convenit în urma negocierilor.
Noul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu a declarat că autostrada va fi terminată la termen, în 2012, adăugând că MTCT alocase 78 milioane euro pe 2006 pentru Autostrada Transilvania.
La 13 noiembrie 2010, Bechtel a reuşit să finalizeze, după şapte ani, ultimii 10 kilometri ai tronsonului Câmpia Turzii – Gilău, între Turda şi Câmpia Turzii. Singura secţiune deschisă traficului auto a fost finanţată integral cu sume de la bugetul de stat şi a costat 236 de milioane de euro.
La cine ajung banii
În timp ce Compania de Drumuri și Autostrăzi mărește contractul respectiv, cele două societăți plătesc un impozit pe profit care nu are nicio legătură cu realitatea.
Cifrele de afaceri ale celor două companii din ani 2021 și 2022, ani care au fost sub auspiciul pandemiei Covid 19, a crizei energetice și a războiului din Ucraina au fost mai mari, comparativ cu anii de liniște de dinainte.
Spre exemplu, în anul 2022 compania Geiger Transilvania a avut o cifră de afaceri de 224.427.214 lei, iar în anul 2021 cifra de afaceri a fost de 236.197.555 lei. Spre deosebire, în perioada anilor 2010 – 2019 cifra de afaceri nu a depășit 170 milioane de lei.
De asemenea, impozitul pe profit pe anul 2022 plătit de Geiger Transilvania a fost de 4,6 milioane lei!
Societatea aparține familiei Geiger.
Cealaltă companie, Strabag a declarat cifre de afaceri de aproape un miliard de lei pe anii 2021 și 2022. Din anul 2012, când compania a înregistrat cea mai mare cifră de afaceri, de 1,4 miliarde lei, această valoare nu a scăzut sub 600 milioane lei.
Impozitul pe profit aferent anului 2022 plătit către statul român de firma Strabag a fost de-a dreptul rușinos: 794.230 lei !
Compania aparține grupului austriac BAU HOLDING BETEILIGUNGS GMBH.
