Numărul de salariaţi înregistraţi oficial în România este la jumătate din cea mai mică valoare înregistrată în statele UE, conform ultimelor date furnizate de Eurostat.
Aproape toate statele europene funcţionează cu un raport salariaţi/cetăţeni în intervalul 40% – 50%, în timp ce la noi raportul este de circa 20%.Se poate face o distincţie netă pe două grupe mari de ţări, în funcţie de plasarea lor în apropierea pragului de sus sau a pragului de jos al muncii salariate:
1.Ţări cu un salariat la doi cetăţeni: Olanda, Danemarca, Suedia, Austria, Marea Britanie, Germania.
2.Ţări cu doi salariaţi la cinci cetăţeni: Grecia, Spania, Irlanda, Italia, Franţa
Asta nu înseamnă neapărat că în prima grupă se munceşte mai mult, ci faptul că relaţiile de muncă sunt înregistrate, ceea ce permite impozitarea lor conform legislaţiei în vigoare, cu asigurarea surselor bugetare pentru pensii şi protecţia socială.
Dacă unele ţări foste socialiste precum Ungaria, Slovacia, Estonia şi chiar Polonia se situează la niveluri „latine” de pondere a salariaţilor, altele, precum Cehia şi, atenţie, Bulgaria, se apropie de nivelurile din nordul continentului.
