Primul sondaj de opinie naţional privind percepţiile românilor asupra persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi locul lor în societate realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) prin IPP DATA RESEARCH arată că 75% dintre români cred că persoanele cu dizabilităţi intelectuale sunt în prezent discriminate în România.
Românii nu percep persoanele cu dizabilităţi intelectuale ca fiind egale celorlalţi oameni din societate, ci ca persoane născute cu o anormalitate care le afectează gândirea (88%), persoane având nevoie de sprijin în luarea deciziilor (64%), persoane ce nu pot fi făcute responsabile pentru propriile fapte (59%). "Un sfert dintre respondenţi cred că persoana cu dizabilităţi intelectuale nu poate trăi în societate alături de oamenii fără dizabilităţi, o situaţie extrem de gravă pentru şansele imediate de integrare în societate a acestor oameni, pentru respectarea dreptului lor la o viaţă normală", consideră Elena Iorga, Director Programe IPP – Coordonatorul cercetării.
Cercetarea, realizată în perioada 9 – 16 aprilie a.c., pe un eşantion de 1018 persoane, reprezentativ pentru populaţia adultă a României, reprezintă o premieră în domeniu şi indică în mod clar faptul că, în prezent, deşi formal, se declară toleranţi cu persoanele cu dizabilităţi intelectuale, în realitate nu sunt de acord ca acestea să se găsească şi să trăiască în imediata lor apropiere (45% dintre respondenţi resping probabilitatea de a locui cu o persoană cu dizabilităţi intelectuale, iar 33% nu ar fi de acord să lucreze împreună cu o persoană cu dizabilităţi intelectuale).
Românii au tendinţa de a răspunde cu un grad ridicat de conformism la întrebările care privesc toleranţa/nondiscriminarea persoanelor cu dizabilităţi intelectuale (88% spun că ar trebui să avem un grad mai mare de toleranţă faţă de aceste persoane, 75% declară că nimeni nu ar trebui să separe de familie sau de societate persoanele cu dizabilităţi intelectuale, 74% afirmă că cea mai bună terapie pentru aceste persoane este să facă parte din comunitate). În realitate, ei practică în continuare o atitudine segregaţionistă. Întrebaţi concret despre dreptul la un loc de muncă ca al oricărei persoane din societate, 38% nu sunt de acord cu acest lucru, iar 43% nu sunt de acord cu faptul că persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi-ar putea întemeia familii şi creşte copii.
Un sentiment de milă, de compasiune resimt românii faţă de persoanele cu dizabilitati intelectuale (18% spun că acesta este primul cuvânt la care se gândesc referitor la o persoană cu dizabilitate intelectuală), ceea ce ne indică faptul că politicile publice privind integrarea persoanelor cu dizabilităţi în societate, inclusiv pe piaţa muncii pentru a avea o viaţă normală, ca a tuturor, vor necesita eforturi serioase pentru a fi puse în practică. De altfel, majoritatea consideră că Statul ar trebui să se ocupe mai mult de aceste persoane (peste 75% dintre respondenţi consideră că statul nu susţine suficient persoanele cu dizabilităţi), în general atitudinea fiind mai degrabă de asistare pasivă faţă de ele decât în favoarea creării unui cadru social care să le dea şansa la o viaţă normală pe care să şi-o poată administra singure. Cei mai mulţi consideră că Statul ar trebui să aloce mai mulţi bani (42%), numai 27% apreciind că trebuie sporit suportul pentru familie în vederea integrării persoanei cu dizabilităţi intelectuale în comunitate. Numai 16% sunt pentru creşterea accesului la educaţie şi la celelalte servicii publice, respectiv 15% considera că ar trebui create locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilitati intelectuale.
Deşi peste jumătate dintre români declară că locul persoanei cu dizabilităţi ar trebui să fie în familie (56%), există încă un număr semnificativ care cred că persoanele cu dizabilităţi intelectuale ar trebui să stea în instituţii – în mijlocul comunităţii, dar cu supraveghere permanentă (24%). 7% dintre români mai consideră astăzi că persoanele cu dizabilităţi intelectuale nu au dreptul la o viaţă normală în societate ci ar trebui să fie izolate cât mai departe de comunitate şi puse sub supraveghere.
