Rosia Montana, model pentru arheologia romaneasca

Grupului Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană (GIMPCRM), a avut între 12 şi 13 martie o întâlnire consacrată discuţiilor pe marginea rapoartelor de săpături preventive, desfăşurate la Roşia Montană, în perioada 2001 – 2006, în cadrul Programului Naţional de Cercetare ”Alburnus Maior”.

La reuniune au participat membrii GIMPCRM, iar ca invitaţi ai acestora, dr. Paul Damian, coordonatorul Programului Naţional de Cercetare ”Alburnus Maior”, dr. Mihaela Simion, drd. Corina Borş (Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti), prof. univ. dr. Alexandru Barnea (Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti), Adriana Rusu Pescaru (care a condus anterior Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva), dr. Emilian Bota, dr. Carmen Ciongradi (Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca), drd. Inel Constantin (Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia), arheolog Cristina Crăciun (care a lucrat anterior în cadrul Institutului Naţional al Monumentelor Istorice) şi dr. Sorin Cociş (Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca), cea mai mare parte a invitaţilor menţionaţi fiind coordonatori ai sectoarelor de săpătură din cadrul programului de cercetare arheologică din Roşia Montană.

Arheologii şi experţii care au susţinut comunicări pe marginea rapoartelor de săpături au arătat că Programul Naţional de Cercetare ”Alburnus Maior”, iniţiat de Ministerul Culturii şi Cultelor în 2001 şi finanţat de RMGC, conform legislaţiei în vigoare, a reprezentat un câştig indiscutabil pentru arheologia naţională. Formarea unei echipe naţionale, cu specialişti proveniţi de la cele mai prestigioase instituţii de profil (peste 80), folosirea unor metode şi tehnici moderne de cercetare, precum şi a unei baze logistice superioare, asigurarea resurselor necesare publicării rezultatelor săpăturilor au generat un model pentru arheologia românească, care se recomandă a fi aplicat şi pe alte mari şantiere de salvare.

Recuperarea, inventarierea, restaurarea şi studierea materialului arheologic rezultat de pe şantierele de la Roşia Montană au facilitat obţinerea de informaţii preţioase cu privire la Panteonul Daciei romane, ducând la sporirea considerabilă a fondului epigrafic al României şi a dat primele imagini referitoare la modul de locuire şi standardele de viaţă ale minerilor.

"Aspectele tehnice relevate de specialiştii participanţi la întâlnire au arătat faptul că legislaţia naţională privitoare la patrimoniu mai are nevoie de modernizare, în conformitate cu practicile contemporane europene, de natură să impulsioneze cercetarea românească, prin folosirea unor resurse provenind din mediul privat", arata oficialii

În contextul discuţiilor ştiinţifice de la Sibiu, GIMPCRM recomandă ca în viitor, în perioada de construcţie a minei, dar şi în timpul diverselor faze de operare, RMGC să pună la dispoziţie mijloace tehnice, resurse adecvate de timp şi fonduri prin intermediul Protocolului pentru Descoperiri Întâmplătoare (document integrat, parte din procedura de evaluare a Raportului de Impact asupra Mediului) pentru a se investiga zonele inaccesibile cercetării în etapa de cercetare arheologică preventivă, din motive independente de companie, aşa cum este cazul proprietăţilor pentru care nu s-a primit acceptul proprietarilor pentru cercetare, zone împădurite, halde de steril etc. În consecinţă, GIMPCRM îşi propune să monitorizeze continuarea cercetărilor în aceste zone, în diversele faze de implementare a proiectului minier şi situaţia eventualelor descoperiri întâmplătoare, care pot apărea în urma activităţilor industriale.

Dată fiind importanţa descoperirilor de pe Dealul Carpeni, GIMPCRM susţine la rândul său crearea unei rezervaţii arheologice, sub formă de parc arheologic, care să cuprindă inclusiv instalaţia hidraulică cu roţi de lemn pentru evacuarea apei din sectorul subteran Păru Carpeni, datând din epoca romană, unică în Europa.

M.R.