Inițial, doream să scriu din nou despre cangrena corupției din România, pe deplin transpartinică, care afectează toate domeniile în care este implicat statul, dar veștile care vin dinspre Răsărit (Sadoveanu spunea că lumina vine dinspre Răsărit, dar numai după ce rușii au intrat în țară) sunt tot atât de rele. Astfel, 12.000 de militari ruși (consilieri, operatori de armament din categoria celor performante, și chiar trupe de lupte) sunt amplasați în estul Ucrainei, în sprijinul separatiștilor. Pe de altă parte, oficialii Federației Ruse ne-au anunțat că se întreprind manevre militare în estul Ucrainei, apoi în Peninsula Crimeii, cea pe care au anexat-o, precum și în Marea Neagră. Kremlinului îi place mai mult decât orice zăngănitul armelor, deși forța lui militară este incomparabil mai mică decât cea a Statelor Unite. Să nu uităm, însă, că Moscova are și rachete intercontinentale, și forțe nucleare care pot declanșa un cataclism mondial.
În disputa determinată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, Occidentul are două poziții principiale. Una este cea a Statelor Unite, care susține necesitatea livrării de armament letal defensiv Kievului, proiect la care au aderat Polonia și țările baltice, și alta, mai concesivă, a căror protagoniști sunt Germania și Franța, care spun că nu există soluție militară, ci una exclusiv politică. De aceea, rușii ar trebui menajați, adică să nu fie iritați dacă se va acorda ajutor militar țării victimă a agresiunii. Și cele două țări consideră că dacă și ultima înțelegere de la Minsk nu va fi respectată de Moscova, vor trebui întărite sancțiunile economice.
Mai există și alte state din UE, între care se găsesc Grecia, Cipru, Bulgaria și Ungaria, care sunt sensibile la cântecul de sirenă al rușilor. Aceste țări respectă sancțiunile economice dispuse de Occident, mai mult în silă decât din convingere, deoarece au nevoie de resursele energetice ale Rusiei. Lui Viktor Orban i s-a promis de către Putin gaz metan și sprijin în dezvoltarea industriei atomo-nucleare, dar orice plan de modificare a granițelor Ungariei cu sprijinul Rusiei este pur și simplu o himeră. Așa fiind, oricine se teme că frontiera României este amenințată și din Vest se agită degeaba. Formarea unei pieți unice energetice europene, care ar presupune, printre altele, și importul de gaz metan lichefiat, ar fi o platformă de apărare în fața șantajului rusesc că va tăia gazul care aprovizionează Europa.
Zilele acestea a avut loc prima ședință a CSAT sub conducerea lui Iohannis și nu am văzut vreo contradicție între președinte și premier în formularea strategiei de apărare națională. Aceasta în contextul amenințării permanente a rușilor, care ne spun ce consecințe severe va suporta România prin intrarea în funcțiune a bazei militare de la Deveselu și instalarea unor structuri NATO pe teritoriul României. Eduard Hellvig, directorul SRI, nu a mai vorbit în Parlament de axa Washington-Berlin-București, excluzând Londra din această linie defensivă, amintindu-i exclusiv pe americani. În istoria Americii, niciun stat aliat nu a fost abandonat de către yankei, mai puțin guvernanții de la Saigon în timpul războiului din Vietnam. Aceștia din urmă erau însă extrem de slabi și de corupți. Americanii nu puteau lupta fără de sfârșit cu zeci de milioane de oameni care nu doreau democrație Occidentală, ci să se elibereze de orice formă de colonialism, chiar și dacă acest lucru se realiza într-o manieră comunistă.
Revenind la poziția lui Frau Merkel, sunt de acord că o soluție politică, negociată este una de preferat, dar să nu uităm că Rusia nu cunoaște alt limbaj decât cel al forței. În aceste condiții, un stat slab și cu un potențial militar scăzut, care de la declanșarea crizei a avut peste 6000 de morți și zeci de mii de răniți, precum și pierderi economice de zeci de miliarde de dolarii nu poate participa la un dialog când puterea sa militară este una derizorie, așa că are nevoie și de armament. Ucraina ar trebui ajutată și economic ca să-și plătească gazul livrat de ruși. Prin ajutorul dat Ucrainei, lumea liberă se ajută pe ea însăși. Ursul rusesc, masiv și agresiv, trebuie oprit deoarece problema respectării integrității Ucrainei este una care nu se va putea rezolva în termenii acordului de la Budapesta din 1994, care garanta atașamentul Ucrainei la Kiev, în viitorii 10-15 ani. Ar trebui salvat măcar Estul Ucrainei. Dacă marele popor rus îl iubește pe Vladimir Putin, aceasta este treaba lui, dar această atitudine îi afectează pe toți cei care cred în valorile democrației. Să nu uităm că victime ale politicii imperialiste rusești sunt și alte țări, cum ar fi Georgia, căreia i s-au anexat două teritorii, și Republica Moldova, unde guvernanții de la Tiraspol își fac de cap în continuare.
6 martie 2015
Adrian Man
