Ministerul Sănătății a anunțat că a fost lansată licitația pentru proiectul Spitalului Regional de Urgență Cluj. Valoarea ei este de 68,6 milioane de lei, fără TVA, termenul de înscriere fiind de 17 februarie 2020. Studiul de fezabilitate pentru acest proiect a fost făcut de un consorțiu format din trei societăți: Planet SA (Grecia), Conseil Sante SA (Franța) și TIEG (Franța). Compania grecească vine ”la pachet” cu o serie de asocieri care au finanțat în România axa Udrea – Cocoș – Bittner, ițele afacerii ducând până la Dosarul Microsoft. În urmă cu 10 ani o mănă de oameni de afaceri clujeni ”curtau” CJ Cluj pentru a obține construcția spitalului în cadrul unui parteneriat public-privat.

Ministerul Sănătăţii (MS) a lansat pe platformele electronice SICAP şi JOUE procedura de licitaţie restrânsă pentru achiziţia serviciilor de proiectare a lucrărilor aferente proiectului de construire a Spitalului Regional de Urgenţă Cluj.

Valoarea estimată a contractului de servicii este de peste 68,6 milioane de lei fără TVA, iar toţi cei interesaţi au termen de depunere a candidaturilor data de 17 februarie 2020.

„După cum am mai declarat, lansarea marilor proiecte de infrastructură reprezintă un punct strategic în programul de Guvernare. Este al doilea spital regional, după cel din Iaşi pentru care am lansat oficial procedura de achiziţie a serviciilor de proiectare. Câştigătorul desemnat, are termen 1 an de zile de la semnarea contractului să realizeze proiectul tehnic, ulterior se va demara procedura de licitaţie şi construcţia efectivă a spitalului”, a declarat ministrul Sănătăţii, Victor Costache.

Trebuie menționat că proiectul spitalului Regional Cluj nu este o găselniță recentă. Încă de la sfârșitul anilor 90 s-au cheltuit bani pentru un spital de această anvergură.

Unul dintre episoadele prin care a trecut acest proiect este un parteneriat public – privat.

În urmă cu aproximativ 10 ani, Consiliul Judeţean Cluj a primit o ofertă privind realizarea Spitalului Regional de Urgenţă în parcul industrial Tetarom I. Cererea venea din partea unui consorţiu de trei firme: VAMED Standortentwicklung und Engineering GmbH & Co KG, CBC Development Design SRL si MANUTENCOOP Facility Management S.p.A.

În această ecuaţie puteau fi găsiţi oamenii de afaceri Valentin Nica şi Nicolae Badiu, dezvoltatorii mai multor afaceri locale printre care Băile Someşeni, Duct City şi Global Plaza, care au încercat un artificiu inteligent prin care să îşi asigure finalizarea clădirii de birouri CBC Development din parcul industrial Tetarom I. Conform unei anchete publicată de Gazeta de Cluj, în scrisoarea de intenţie adresată către CJ Cluj, se arată că proiectul va fi realizat într-o “perioadă de nouă luni de la data primirii acordului de principiu din partea CJ”.

Consorţiul îşi ia obligaţia de a susţine atât dezvoltarea, cât şi finanţarea şi implementarea obiectivului. Pe de altă parte, Consiliul Județean ar fi trebuit să înfiinţeze o societate mixtă, partea sa fiind acoperită din taxele din administrarea clădirii CBC, care ar fi urmat să treacă în proprietatea Consiliului.

Studiu de fezabilitate făcut de prietenii lui Cocoș

Studiul de fezabilitate pentru Spitalul clujean a fost făcut de consorțiul de firme format din Planet SA (Grecia), Conseil Sante SA (Franța) și TIEG (Franța).

Din cadrul companiei grecești fac parte și firmele Intrasoft și Intrarom, care au câștigat contracte de zeci de milioane de euro în România, în asociere cu firme precum Siveco, de la Ministerul Justiției sau Loteria Română. Ițele acordării acestor contracte trec prin filiera Udrea – Cocoș – Bittner, detaliile afacerilor fiind publicate în mai multe serii de anchete jurnalistice. De asemenea, afacerile respective sunt tangențiale și cu dosarul Microsoft.

În 25 iulie 2007, Centrul Naţional SIS a atribuit Intrarom SA, prin negociere directă, un contract în valoare de 1.074.312,4 lei fără TVA, pentru furnizarea de servicii de mentenanţă evolutivă.

În 21 decembrie 2012, Intrarom primeşte, tot prin negociere directă, un contract de 2.397.556,59 lei fără TVA, pentru furnizarea de servicii software. Contractele au continuat şi după plecarea Corinei Artopolescu de la conducerea Centrului Naţional SIS.

În 30 aprilie 2014, prin licitaţie, Intrarom este desemnată să livreze servicii de mentenanţă şi suport tehnic pentru echipamentele de comunicaţii şi securitate, în valoare de 4.078.722 lei fără TVA.

Un contract similar, în valoare de 1.357.437 lei fără TVA, a fost încheiat în 9 mai 2014. În 30 aprilie acelaşi an, Intrarom mai primeşte un contract, în valoare de 8.833.996 de lei fără TVA, pentru mentenanţă şi suport tehnic pentru produsele hardware şi software IBM instalate şi configurate, iar, în 16 mai 2014, aceeaşi companie primeşte de la Centrul Naţional SIS un alt contract, în valoare de 3.523.489 lei fără TVA.

Intrarom, alături de Fujitsu Siemens, a participat la mai multe proiecte ale Microsoft România, începând cu anul 2003.

Intrarom SA, clientul Centrului Naţional SIS, deţine, din 2001, acţiuni la o companie denumită Lotrom SA. La momentul respectiv, din Lotrom mai făceau parte, ca acţionari, Intralot SA Gecia, Morton Fininvest Holding Luxemburg, doi greci (Tsoukalidis Konstantinos şi Antonopoulos Constantinos), Switel Corporation din Liechtenstein, precum şi controversatul personaj Ion Petre, paravan al lui Dorin Cocoş şi Alexandru Bittner în zeci de firme.

În cursul anului 2013, Curtea de Conturi a României şi Consiliul Concurenţei au constatat grave nereguli cu privire la modul în care Compania Naţională Loteria Română a încheiat mai multe contracte cu un grup de trei firme, în perioada 2003-2013. Este vorba despre Intralot SA, Intracom SA şi Lotrom SA, care, în 2013, împreună cu Loteria Română, au fost amendate cu 3,8 milioane de euro, după ce Consiliul Concurenţei a constatat că au realizat o înţelegere privind implementarea programului videoloterie în România, stabilind o obligaţie de neconcurenţă în cadrul contractului de credit-furnizor.

Spitalul în locul fostei unități militare din Florești

În 2018, CJ Cluj a semnat un protocol cu Ministerul Sănătății pentru proiectul spitalului regional clujean. De atunci și până acum, concret, nu au fost făcute decât aceste lucrări de demolări.

Spitalul Regional de Urgență Cluj este un proiect pe care fiecare guvernare sau administrație județeană și-l asumă, dar din nefericire nimeni nu este capabil să facă nimic. Ideea pornită de ani buni, încă de dinainte de anii  2000, a înghițit o grămadă de bani, dar proiectul a rămas în aer.

În anii 90, a existat un proiect pentru construirea unui spital regional în Mănăștur, la marginea cartierului.

În urma unui “troc”, Ministerul Sănătăţii a acceptat să furnizeze fondurile cu condiţia ca administraţia judeţeană să găsească un teren disponibil. Terenul a fost găsit, dar autorităţile au pierdut din vedere faptul că pământul aparţinea unor clujeni care făcuseră cereri de retrocedare.

Ulterior, construcţia respectivă a trecut în patrimoniul Ministerului Educaţiei, dar după ce proprietarii de drept a terenului pe care s-a ridicat clădirea au cerut pământul înapoi, nimeni nu mai recunoaşte “paternitatea” ruinei şi, implicit, a banilor plătiți către firma SC TCI Contractor General. Marea parte din bani, peste 10 miliarde de lei vechi, a fost plătită către firma TCI Contractor General, care şi-a luat mâinile de pe acest proiect în 2003, lăsând clădirea neterminată.

Recent, Guvernul Orban a anunțat că pe locația respectivă va fi construit sediul Academiei de Muzică Gheorghe Dima.

Ce va trebui să conțină proiectul Spitalului Regional de Urgență Cluj.

Potrivit datelor Ministerului Sănătății, Spitalul Regional de Urgență Cluj va trebui să aibă un centru pentru cap şi gât, cuprinzând specialităţi de neurologie, neurochirurgie, oftalmologie, ORL, chirurgie maxilo-facială; Centru toracic, cuprinzând pneumologie, cardiologie, chirurgie toracică, chirurgie cardio-vasculară; Centru abdominal, cuprinzând gastroenterologie, nefrologie, urologie, chirurgie generală; Centru pentru articulaţii, coloană vertebrală şi traumă, cuprinzând ortopedie & traumatologie, chirurgie plastică, arsuri, chirurgie vasculară; Centru de medicină internă, cuprinzând dermatologie, medicină internă, reumatologie, boli metabolice şi endocrinologie, imunologie, hematologie, terapie intensivă; Centru pentru mamă şi copil, cuprinzând ginecologie, obstetrică, pediatrie şi chirurgie pediatrică, neonatologie; Centru radioterapie şi oncologie (inclusiv departament pediatric), radioterapie, chimioterapie şi medicină nucleară. În total, la Iaşi vor fi 850 de paturi, la Cluj, 849 paturi, iar la Craiova, 807 paturi. La acestea se adaugă centrele ambulatorii integrate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here