Salariul minim nu va fi majorat la 1 ianuarie, de la 1.050 lei la 1.200 lei, întrucât este nevoie de un studiu de impact al acestei creşteri asupra competitivităţii României şi a mediului privat, unde este posibilă o migrare spre economia gri sau neagră, a afirmat ministrul finanţelor, Anca Dragu.
„Pe salariul minim vom analiza impactul creşterii şi, eventual, vom recomanda ce creşteri pot avea loc. Dar acest studiu trebuie să fie într-adevăr foarte serios, nu-l facem peste noapte. Din câte ştiu, şi alte instituţii europene fac un studiu similar, pentru că această măsură poate afecta semnificativ competitivitatea României“, a declarat Dragu vineri seara, la o întâlnire cu jurnaliştii. Ea a dat exemplul statelor BRICS, care cuprind Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, unde locuitorii „sunt săraci şi mulţi şi toţi ştiu să facă câte ceva pe doi lei, fac ceva ce românul nu mai face de ceva vreme“.
Astfel, salariul minim nu va creşte de la 1 ianuarie, întrucât guvernul nu poate realiza estimarea impactului asupra economiei într-un timp aşa scurt, astfel că majorarea nu este cuprinsă în proiectul de buget pentru anul viitor, arată mediafax.ro.
„Degeaba vrem noi să impulsionăm economia cu un pachet atât de generos fiscal, pe care am făcut eforturi semnificative să-l introducem în buget, dacă luăm o măsură care să distrugă mediul privat, impactul ar putea fi pe zona privată“, a spus Dragu. Ministrul a subliniat că există riscul unui impact asupra economiei „albe-gri-negre“, astfel că pot exista migrări ale angajatorilor către zonele pieţei gri şi negre.
„Nu avem un impact direct pe cheltuieli în proiectul de buget (al majorării salariului minim – n.r.), pentru că în zona salariilor bugetarilor, datorită creşterilor aprobate în acest an – sănătate 25%, asistenţă socială 25%, la instituţiile locale 12% şi încă 10% la anul – au acoperit creşterea salariului care de la 1.050 lei la 1.200 lei era de 14% şi, practic, nu mai avem impact direct pe cheltuieli. Iar alte drepturi nu mai sunt legate de salariul minim“, a explicat la rândul său Daniela Pescaru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, responsabilă de buget.
Fără tichete de masă și tichete cadou
Citeşte şi: Guvernul Cioloş a dat de greu: Sindicaliştii îi contestă bugetul şi se revoltă
„În condițiile în care pe baza execuției bugetare a anului 2016 există un risc de deviere, în vederea contracarării acestuia se impune promovarea unor măsuri, pe orizontul de referință, respectiv menținerea unor măsuri adoptate în anii anteriori, precum: neacordarea pentru personalul bugetar de tichete de masă, tichete/vouchere de vacanță, premii și ore suplimentare, tichete cadou și indemnizații la ieșirea la pensie/trecere în rezervă”, se menționează în expunerea de motive a actului normativ.
De asemenea, pentru contracararea riscului de deviere, sunt necesare măsuri precum creșterea absorbției fondurilor europene, o eficiență sporită în colectarea taxelor și a impozitelor, în reducerea evaziunii fiscale, îmbunătățirea conformării voluntare, aplicarea noului pachet legislativ privind achizițiile publice, dar și îmbunătățirea structurii cheltuielilor publice.
Actul normativ stabilește și plafoanele maxime pentru o serie de indicatori macroeconomici. Astfel, conform documentului, cheltuielile statului cu salariile nu au voie sa depășească, anul viitor, 7,7% din produsul intern brut (PIB), iar în 2017, plafonul trebuie să scadă la 7,4% din PIB. În ceea ce privește deficitul bugetului general consolidat, exprimat ca pondere în produsul intern brut, acesta trebuie să fie de maxim 2,8% în 2016, respectiv 2,77% în 2017.
„Pentru anul 2016, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 41%, luând în considerare potențialele prefinanțări ce vor putea fi atrase în condițiile favorabile ale piețelor financiare, precum și eventualele evoluții sub așteptări atât ai indicatorilor macroeconomici, cât și ai piețelor financiare. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2016”, se mai arată în proiectul de Lege.
