Sărăcia copiilor, o problemă prea ”costisitoare” pentru senatori

În luna februarie, senatorii au respins propunerea legislativă a PNL de a modifica Legea privind alocaţia de stat pentru copii în sensul majorării cuantumului acesteia la 200 de lei, începând cu data de 1 ianuarie 2015. Legea are un caracter organic şi a fost respinsă de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 45 de voturi pentru şi 59 de voturi împotrivă. Asociația Salvați Copiii cere ca această inițiativă să fie luată în serios de mediul politic, dat fiind că jumătate din copiii din România sunt supuși riscului de sărăcie.

Propunerea de lege viza modificarea art. 3, alin. 1 din Legea nr. 61/1993, astfel: „cuantumul alocaţiei de stat pentru copii se stabileşte la valoarea de 200 lei, începând cu 1 ianuarie 2015”. În prezent, cuantumul alocaţiei de stat pentru copii se stabileşte în raport cu indicatorul social de referinţă (ISR).

„Cuantumul alocaţiei de stat pentru copii se stabileşte în raport cu indicatorul social de referinţă, după cum urmează: a) 0,4 ISR pentru copiii cu vârsta de până la doi ani (sau de până la trei ani, în cazul copilului cu handicap); b) 0,084 ISR pentru copiii cu vârsta cuprinsă între doi ani şi 18 ani, precum şi pentru tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani, care urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional, organizate în condiţiile legii, până la terminarea acestora; c) 0,168 ISR pentru copiii cu vârsta cuprinsă între trei ani şi 18 ani, în cazul copilului cu handicap, conform prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap”, stipulează articolul 3, alin. 1 din legea în vigoare.

Inițiativa va fi rediscutată

Senatorul Marius Nicoară, singurul  semnatar clujean al acestei inițiative legislative, a declarat că, deși a fost respins, proiectul va fi readus în discuție, după ce se termină circuitul legislativ, proiectul normativ fiind în prezent la Camera Deputaților. ”Așteptăm să vedem obiecțiile comisiilor. Am primit aprobare de la Consiliul Legislativ, deci în mod sigur problema va fi rediscutată. Noi, oricum, am identificat sursele de finanțare, și nu înțeleg punctul de vedere al Guvernului”, a declarat senatorul liberal pentru Gazeta de Cluj.

În expunerea de motive, iniţiatorii susţin că aproximativ patru milioane de copii beneficiază, în prezent, de alocaţie de stat. „Până la doi ani, alocaţia este de 200 lei, cu explicaţia neoficială că intenţia este de a-i ajuta pe părinţi cu scutecele. În mod discriminatoriu, după vârsta de doi ani (trei ani pentru copiii cu dizabilităţi), alocaţia coboară la 42 de lei, în condiţiile în care necesităţile copilului şi cheltuielile părinţilor cresc exponenţial cu anii”, susţin iniţiatorii.

Aceştia adaugă faptul că alocaţia copiilor nu a mai fost actualizată din anul 2009 şi nu este corelată „în niciun fel cu inflaţia, cu puterea de cumpărare, cu coşul zilnic şi mai ales cu necesităţile unui copil la hrană, întreţinere şi studii”.

Un efort bugetar anual de 9,6 miliarde lei

Iniţiatorii precizează, totodată, şi faptul că, în Uniunea Europeană, media sumei destinate cheltuielilor cu minorii aflaţi în întreţinere depăşeşte 100 de euro. „În multe dintre statele europene, cuantumul alocaţiei creşte începând de la al doilea sau al treilea copil. De exemplu, Germania alocă 184 euro pentru primii doi copii, apoi 190 euro şi 215 euro. Şi restul ţărilor europene pornesc de la sume decente alocate primului copil: Irlanda – 148 euro, Danemarca – 145 euro, Marea Britanie – 105 euro; Franţa – 120 euro, Norvegia – 129 euro. În România însă, alocaţia de stat pentru copii este universală, indiferent de numărul de copii ai unei familii şi de celelalte condiţii familiale şi valorează mai puţin de zece euro”, se mai arată în expunerea de motive a propunerii de lege.

Iniţiatorii susţin, în context, faptul că o alocaţie de 200 de lei lunar reprezintă „un efort bugetar anual de 9,6 miliarde lei”. „Acest ‘efort bugetar’ al Guvernului trebuie pus în capul listei de priorităţi, chiar şi pentru simplul motiv că o alocaţie de 42 de lei este o ruşine”, conchid iniţiatorii.

Organizațiile insistă asupra inițiativei liberale

Organizația Salvați Copiii solicită în continuare majorarea alocației de stat pentru copii, atenționând asupra procentului ridicat al copiilor din România care sunt expuși la risc de sărăcie și excluziune socială.

„Am trimis Președinților Comisiilor specializate din Camera Deputaților cererea de a aproba mărirea alocațiilor pentru copii și de a lua în considerare o analiză pe această temă, ținând seama de datele recente ale stării de sărăcie în care trăiesc aproape jumătate dintre copiii din România, precum și de necesitatea respectării consecvente, în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţile publice, inclusiv de către Guvern sau Parlament, a interesului superior al copilului, unul dintre principiile fundamentale ale dreptului românesc contemporan.” a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedintele Executiv al Organizației Salvaţi Copiii România.

Rata sărăciei severe, mai mare în cazul copiilor 

În România sunt 3.742.418 de copii, la o populaţie de 19.947.311, procentul copiilor expuși la risc de sărăcie și excluziune socială fiind de 48,5%, pe locul doi în Uniunea Europeană, după Bulgaria, cu 51,5%, și la mare distanţă de media europeană de 27,7% (conform Eurostat).

Potrivit INS, în 2013, rata sărăciei relative în rândul copiilor a fost de 32,1%, semnificativ mai ridicată decât rata pentru populaţia adultă (18-64 ani), de 21,5%, sau pentru populația în vârstă (65 de ani şi peste), de 15%. Astfel, rata deprivării materiale severe în rândul copiilor, comparativ cu populaţia adultă, era de 34,1%, la nivelul anului 2013 (INS).

Copiii clujeni nu au ce mânca

Un studiu făcut de World Vision arată că o mare parte dintre copiii din judeţul Cluj aproape că nu au ce mânca din cauza sărăciei în care trăiesc. În comunităţile rurale din judeţele Cluj şi Vaslui se înregistrează procente importante de copii cu vârste până în 5 ani afectaţi de malnutriţie acută. Studiul „Bunăstarea copiilor din mediul rural” arată că mai puţin de o treime dintre familiile cu copii sub cinci ani (28%) reuşesc să le asigure trei mese pe zi, suplimentate de gustări.