Săracii Clujului, numulţumiţi de pomana Primăriei

Primăria a împărţit cheile noilor chiriaşi din 66 de locuinţe sociale, în două imobile din Mănăştur şi Mărăşti. Deşi apartamentele au toate condiţiile, inclusiv centrală termică, mulţi dintre noii locatari s-au arătat nemulţumiţi, în special de dimensiunile locuinţelor, care respectă standardele europene, potrivit municipalităţii. Gazeta de Cluj vă prezintă poveştile a două dintre familiile cu situaţie deosebită care se pot muta de săptămâna aceasta în casă nouă.
 
Primăria Cluj-Napoca a predat cheile de la locuinţele sociale noi construite de instituţie pentru 66 de familii în două locaţii din cartierele Mănăştur şi Mărăşti. Pe strada Taberei nr. 4, 30 de apartamente cu o cameră şi dependinţe au fost alocate familiilor care s-au calificat pe listele Primăriei în funcţie de nevoile sociale ale fiecăreia. Apartamentele au fost realizate prin reconversia unor blocuri „pentru nefamilişti” preluate de la Ministerul Apărării Naţionale, prin crearea de băi pentru fiecare unitate locativă, a căror suprafaţă să fie în conformitate cu standardele de locuire europene.

Cheile direct din mâna primarului

Potrivit informaţiilor puse la dispoziţie de către municipalitate, executantul lucrării a fost asocierea SC Construdava SRL – SC Stoneco SRL Baia Mare, iar valoarea contractului a fost de 1.220.520 lei. Fiecare dintre apartamente este dotat cu centrală termică proprie, care va fi racordată la alimentarea cu gaze naturale în urma semnării contractelor locatarilor cu furnizorul de gaze naturale. Apartamentele au fost predate cu parchet laminat, grupuri sanitare, gresie şi faianţă în baie şi bucătărie, tâmplărie PVC şi geam termopan.    
Pe strada Cojocnei nr. 97, 36 de familii au primit cheile de la noua casă, apartamentele fiind asemănătoare celor de pe str. Taberei, realizate deasemenea prin reconversie funcţională.  Excutantul lucrărilor a fost acelaşi, iar valoarea se ridică la 1.390.567,50 lei. „Este pentru mine o mare bucurie să pot oferi astăzi, în calitate de primar al municipiului Cluj-Napoca, un cămin pentru 66 de familii de clujeni, care aşteaptă acest lucru de foarte mult timp”, a afirmat primarul Sorin Apostu.

Spaţiu prea mic pentru nevoile locatarilor

Noii locatari s-au arătat însă nemulţumiţi de locuinţele sociale care le-au fost alocate. Pe strada Taberei, reporterul Gazeta de Cluj a discutat cu familiile care au primit cheia din mâna primarului. O doamnă, care a primit apartamentul cu o cameră de cea mai mică dimensiune de pe etaj, s-a plâns că soţul său este persoană cu handicap, de a cărei îngrijire se ocupă, iar locuinţa primită nu este suficient de mare pentru a încăpea tot mobilierul şi aparatura de care acesta are nevoie. În plus, baia fiind prea mică, îi va fi aproape imposibil să îl ajute să se spele. „Legea 448 (din 2006, n.r.) prevede anumite lucruri. Persoanele cu handicap au anumite nevoi, iar acest lucru trebuia luat în considerare când s-a făcut repartiţia. Soţul meu are masă de masaj, bicicletă medicală şi multe altele de care are nevoie în tratamentul său, care nici nu îmi încap în camera aceasta. Voi încerca să vorbesc cu cineva, dar nu cred că se mai poate face nimic”, ne-a declarat aceasta. Într-adevăr, articolul 20 din legea 448/2006 prevede că “(1) În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la obţinerea unei locuinţe, autorităţile publice au obligaţia să ia măsuri pentru introducerea unui criteriu de prioritate pentru închirierea, la nivelurile inferioare, a locuinţelor care aparţin domeniului public al statului ori unităţilor administrativ-teritoriale ale acestuia. (2) Persoanele cu handicap grav beneficiază de următoarele drepturi:
a) acordarea unei camere de locuit, suplimentar faţă de normele minimale de locuit prevăzute de lege, pe baza contractelor de închiriere pentru locuinţele care aparţin domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale ale acestuia”.
Pe strada Cojocnei, familiile nemulţumite s-au dus direct la primar pentru a-i reproşa dimensiunea apartamentelor alocate. O femeie i-a explicat lui Sorin Apostu că nu poate locui cu soţul şi cei doi copii într-un apartament de două camere, care şi acelea sunt cam mici.

Nemulţumiţii pot renunţa

Reprezentanţii administraţiei le-au explicat celor nemulţumiţi că pot oricând să dea cheia înapoi şi să rezilieze contractul, mai ales având în vedere condiţiile pe care le oferă municipalitatea.
„Criteriile după care au fost repartizate locuințele au fost numărul de persoane, vârsta. Sunt şi cu şapte persoane în două camere. După care, ne-am uitat şi la vârsta copiilor. Adică, pe cât posibil familiile cu mulți copii să nu stea chiar la ultimul etaj. Acestea sunt locuințele disponibile. Deci nu am avut locuințe cu trei, cu patru, cu nu știu câte camere. Iar decizia le aparține. Este propunerea noastră, dacă nu le place, atunci pot să ne returneze cheia, nu există nici un impediment din acest punct de vedere. Sunt locuințe sociale, am avut la dispoziție optzeci și ceva de locuințe şi acestea au fost criteriile pe care le-am luat în considerare atunci când am făcut repartițiile. Au fost câteva persoane care ne-au reproșat anumite probleme, am încercat să le rezolvăm în limita posibilităților”, a declarat viceprimarul Laszlo Attila la conferinţa de presă realizată pe strada Cojocnei.
Reprezentanţii Primăriei informează că „numărul total al celor care au primit prin repartiţia în baza listei de priorităţi o locuinţă socială din fondul de stat este de 94, în afara celor 66 de locuinţe noi de pe strada Cojocnei nr. 97, şi Taberei nr. 4, iar restul de 28 în alte locaţii din oraş. În lista de priorităţi pentru 2011 au fost înregistrate 498 de cereri pentru locuinţe sociale (inclusiv cele distribuite pe Taberei şi Cojocna). Chiria variază între 50 şi 200 de lei pe lună, în funcţie de suprafaţa locuinţei, zona unde se află şi veniturile titularului”.

De pe Horea pe Taberei, după 57 de ani

Dar am întâlnit şi locatari fericiţi, pe cât este posibil atunci când, după o viaţa de muncă, ajungi să te muţi într-o locuinţă socială. Pe strada Taberei, o familie de pensionari ne-a povestit că au locuit din 1954, deci de 57 de ani, pe strada Horea, la numărul 48. De acolo au fost evacuaţi, deşi au plătit apartamentul de peste 100 mp, şi s-au ales cu 120 de milioane de lei vechi, echivalentul a aproximativ 3000 de euro, în urma unui proces intentat statului român. „Bogaţii clujului ne-au dat afară. Tatăl lui Ghite, unul din fondatorii de la BT, a moştenit prin soţia sa, de la fostul proprietar, pe nume Munteanu, nu numai imobilul de pe Horea, ci şi altele prin Cluj. Mai are şi un teren în centru de 2440 de mp. Şi pe noi ca să ne dea afară s-a pretat să ne taie gazul, curentul, apa caldă, făceau muncitorii gaură cu burghiul în tavan şi ne turnau apă pe acolo. Am auzit că vrea să facă azil privat pentru bătrâni, că de acolo vin banii. Şi pe noi ne-au lăsat în stradă după o viaţă cât am locuit acolo”, ne-a povestit noul locatar. „Nouă ne place aici, uite ce curat e, şi totul ne nou. Suntem fericiţi că am primit apartamentul acesta de la Primărie, că altfel nu ştiu cum ne descurcam”, a declarat soţia sa.
În aprilie 2007, Foaia Transilvană a scris despre situaţia în care se afla această familie de pensionari, alături de altele şase, care, după intrarea în vigoare a Legii 112/1995, care oferea dreptul chiriaşilor ce locuiau în casele naţionalizate să cumpere locuinţele, au achiziţionat de la municipalitate, prin intermediul unei societăţi de stat (SC Construct Ardealul) apartamentele în care locuiau. Ioan Băraş, avocatul familiilor, a relatat publicaţiei clujene istoria proceselor prin care au trecut acestea. „Bătălia o purtăm cu Dorica Ghite, în spatele căreia se află unul dintre personajele Clujului, fiul ei, Sorin Ghiţe. Clienţii mei au cumpărat apartamentele de la Construct Ardealul, societate constituită de Consiliul Local Cluj-Napoca pentru ca municipalitatea să poată vinde imobilele care intrau în sfera de acţiune a Legii 112/1995. Construct Ardealul a vândut aceste bunuri, după care a fost târâta într-o serie de procese pe care le-a pierdut. Pentru că nu a putut plăti despăgubirile, firma a intrat în faliment. În anul 2000, Curtea de Apel Cluj a judecat procesul persoanelor din imobilul de pe strada Horea nr. 48 sub amprenta unui viciu de procedură. Instanţa a citat Construct Ardealul prin judecătorul sindic, în condiţiile în care Legea 64/1995 spune clar că o cauză în care este implicată o firmă aflată în faliment, societatea se citează prin lichidator. Lichidatorul societăţii Construct Ardealul era SC A.T. Prestigio, dar judecătorii Curţii de Apel Cluj au citat un judecător sindic, care nu-şi avea rostul în această ecuaţie. Noi am sesizat acest viciu de procedură, însa n-am fost luaţi în seamă. Apelul nostru a fost respins şi totul s-a muşamalizat”, a declarat avocatul Băraş.

Diana Gabor