Un nou scandal de proporții epice explodează în această seară, după ce publicația britanică The Guardian anunță că a intrat în posesia a peste 124.000 de documente confidențiale care scot la lumină tentative de corupere – reușite ori nu – ale unor mari lideri politici de către cunoscuta companie Uber. În documente apar numele lui Joe Biden, Emmanuel Macron, Olaf Scholz și multe altele. Manevre oculte ale companiei au fost făcute, conform documentelor, și în România, scrie Bogdan Tiberiu Iacob, pe Inpolitics.
Documentele scurse trag draperiile de pe metodele folosite de Uber pentru a pune bazele imperiului său. Una dintre cele mai mari platforme de lucru din lume, Uber este acum o companie de transporturi urbane de 43 de miliarde de dolari, care efectuează aproximativ 19 milioane de călătorii pe zi. Fișierele acoperă operațiunile Uber din 40 de țări într-o perioadă în care compania a devenit un gigant global, distrugînd serviciul tradițional de transport cu taxiul în multe dintre orașele în care își desfășoară activitatea.
The Guardian a condus o investigație globală asupra fișierelor Uber scurse, împărtășind datele cu organizațiile media din întreaga lume prin intermediul Consorțiului Internațional al Jurnaliştilor de Investigație (ICIJ). Peste 180 de jurnalişti de la 40 de instituţii media, inclusiv Le Monde, Washington Post şi BBC, vor publica în zilele următoare o serie de rapoarte de investigaţie despre gigantul tehnologic.
Scurgerile de fișiere secrete dezvăluie modul în care gigantul tehnologic Uber a încălcat legile, a păcălit poliția, a exploatat violența împotriva șoferilor și a făcut lobby în secret pe lîngă guvernele lumii în numele expansiunii sale globale agresive, scrie The Guardian.
Dezvăluirile acoperă o perioadă de cinci ani în care Uber a fost condus de co-fondatorul său Travis Kalanick, care a încercat să introducă serviciul de transport cu taxiul în orașe din întreaga lume prin forță brută, chiar dacă asta însemna încălcarea legilor și a reglementărilor privind taxiurile.
Datele arată cum Uber a încercat să obțină sprijin prin curtarea discretă de prim-miniștri, președinți, miliardari, oligarhi și baroni mass-media.
Fișierele, care acoperă perioada 2013-2017, conțin mai mult de 83.000 de e-mailuri, mesaje iMessage și mesaje WhatsApp, inclusiv comunicări de uz intern între Kalanick și echipa sa de directori de top.
Scurgerea conține și comunicări între Kalanick și Emmanuel Macron, care a ajutat în secret compania în Franța pe cînd era ministrul economiei, permițînd Uber acces frecvent și direct la el și la personalul său. Macron pare să fi făcut eforturi extraordinare pentru a ajuta Uber, spunînd chiar companiei că a intermediat o „înțelegere” secretă cu oponenții săi din cabinetul francez.
Pe cînd era vicepreședinte, Joe Biden, un susținător al Uber la acea vreme, a întîrziat la o întîlnire cu compania la Forumul de la Davos, iar Kalanick a trimis un mesaj unui coleg: „I-am pus pe oamenii mei să-l anunțe că fiecare minut întîrziat este un minut mai puțin pe care îl va petrece cu mine.”
De la Moscova la Johannesburg, finanțate cu fonduri de capital de risc fără precedent, Uber a subvenționat puternic călătoriile, seducînd șoferii și determinînd pasagerii să acceseze aplicația cu stimulente și modele de prețuri care nu ar fi fost sustenabile, în mod normal.
Uber a subminat piețele consacrate de taxiuri și a făcut presiuni asupra guvernelor pentru a rescrie legile, pentru a ajuta la deschiderea drumului către un model de lucru bazat pe aplicații, care a proliferat de atunci în întreaga lume.
În încercarea de a înlătura reacțiile dure împotriva companiei și de a obține modificări ale legislației privind taximetria, Uber a plănuit să cheltuiască 90 de milioane de dolari în 2016 doar pentru lobby și relații publice, sugerează un document.
Strategia sa presupunea adesea trecerea peste capetele primarilor de orașe și ale autorităților de transport, mergînd direct la vîrful puterii.
Pe lîngă întîlnirea cu Biden la Davos, directorii Uber s-au întîlnit față în față cu Macron, premierul irlandez Enda Kenny, premierul israelian Benjamin Netanyahu și George Osborne, cancelarul Regatului Unit la acea vreme.
În timp ce întîlnirea de la Davos cu Osborne a fost publică, datele arată că șase miniștri conservatori din Marea Britanie au avut întîlniri secrete cu Uber.
Uber a obținut sprijinul unor figuri puternice din locuri precum Rusia, Italia și Germania, oferindu-le stimulente financiare și transformîndu-i în „investitori strategici”.
Și, în încercarea de a mmanipula dezbaterile politice, a plătit academicieni proeminenți cu sute de mii de dolari pentru a livra cercetări care să susțină afirmațiile companiei cu privire la beneficiile modelului său economic.
În e-mailurile interne, personalul se referea la practici ilegale ale Uber sau la alte forme de nerespectare a reglementărilor, în țări precum Turcia, Africa de Sud, Spania, Republica Cehă, Suedia, Franța, Germania și Rusia.
În acest context, Uber a dezvoltat metode sofisticate pentru a împiedica intervenția legii. O asemenea metodă era cunoscută la Uber drept ”butonul de întrerupere”. Cînd un birou Uber a fost percheziționat, directorii companiei au trimis prompt instrucțiuni personalului IT să blocheze accesul la principalele sisteme de date ale companiei, împiedicînd autoritățile să adune dovezi.
Fișierele scurse sugerează că tehnica, aprobată de avocații Uber, a fost desfășurată de cel puțin 12 ori în timpul raidurilor poliției în Franța, Țările de Jos, Belgia, India, Ungaria și România.
Citește și: Arhitectul care s-a drogat cu Ayahuasca alături de Vanessa lui Oltean, trimis de Boc în delegație la München
