Scheletul de 60 de milioane de euro din dulapul imobiliar al lui Emil B(l)oc s-a încins în ultimele două luni

Primarul Emil Boc are o problemă imobiliară de peste 60 de milioane de euro. În ultimele două luni, în instanțele din Cluj Napoca și Alba Iulia dosarele pe care scrie Cartierul Tineretului Cluj sunt extrem de fierbinți. Este vorba despre o afacere imobiliară de construire a unui cartier cu locuințe sociale pentru tineri pusă la cale de Emil Boc și Arpad Paszkany. Miza constă în 203 hectare de teren de lângă Cluj. O parte din acest teren ar putea să ajungă în patrimoniul unui off-shore cipriot, grație ”administrației verzi”.

În 2021, Tribunalul Cluj a decis că firma Cartierul Tineretului Cluj, unde sunt asociați Primăria Cluj Napoca și SC Polus Real Estate, trebuie să plătească o despăgubire de 61.814.827 euro administrației locale. Însă, plata despăgubirii trebuie făcută prin lichidarea patrimoniului societății Cartierul Tineretului Cluj, iar singurul bun este terenul de 203 hectare care aparține administrației locale. Terenul deja este scos la licitație publică de lichidatorul societății Cartierul Tineretului Cluj pentru suma de 90 milioane euro. Astfel, dacă bunul imobil se va vinde, să spunem, la prețul de 90 milioane euro, Primăria Cluj Napoca va primi suma acordată de instanță (61.814.827 euro), iar restul, exceptând taxele și comisioanele procedurilor juridice, va ajunge în contul firmei Polus Real Estate fără ca reprezentanții acestei societăți să facă nimic concret în sensul obligațiilor contractuale asumate atunci când a fost realizată asocierea cu primăria clujeană. Dacă în România ar funcționa pârghia ”atragerii răspunderii patrimoniale” procurorii ar trebui să știe că unul dintre promotorii acestui proiect a fost Emil Boc. Celălalt este Arpad Paskany, fostul finanțator al CFR Cluj.

Recent, în instanțele din județul Alba, a început un joc de ping-pong între reprezentanții firmei Polus Real Estate și cei ai Primăriei Cluj Napoca. Motivul constă în faptul că avocații Polus Real Estate cer  strămutarea dosarului în care se judecă cu primăria clujeană pentru executarea silită a societății Cartierul Tineretului Cluj SRL, care deține în patrimoniu cele 203 hectare pe care ar fi trebuit să se construiască Cartierul Tineretului. Pe de altă, se cere radierea firmei Cartierul Tineretului Cluj SRL. În cazul firmelor radiate Bunurile revin acționarilor. Astfel, există mari șanse ca o parte din cele 203 hectare, indiferent că este vorba despre o parte a bunului imobil sau a unei sume provenite din vânzarea terenului, ar putea ajunge la SC Polus Real Estate.

”Potrivit Legii nr. 31 /1990, art. 237, bunurile rămase din patrimoniul persoanei juridice radiate din registrul comerțului revin acționarilor.

Nu există termen de prescripție pentru înregistrarea transferului de proprietate. Este nevoie de un extras de la registru cu care va inregistrati in cartea funciara. De asemenea, Legea nr.314/2001 care prevede la art. 7 ca în cazul în care, bunurile imobile și mobile din patrimoniul societăților comerciale prevăzute la art. 1 și 6 nu au intrat în proprietatea altor persoane până la data dizolvării de drept ori în cadrul procedurii lichidării, sunt aplicabile, după data radierii societăților comerciale, dispozițiile art. 477 din Codul civil”, explică un jurist consultat de Gazeta de Cluj.

Din acționariatul firmei a făcut parte fostul finanțator al CFR Cluj, Arpad Paszkany, dar acum capitalul social este deținut de DALMATOVO HOLDINGS LTD, un off-shore

Primăria l-a lăsat pe Paskany să conducă afacerea Cartierul Tineretului

Societatea Cartierul Tineretului SRL a fost înființată în 2006, când administrația locală a participat cu 203 ha teren, estimate atunci la valoarea de 28.705.860 lei, iar firma Polus Real Estate cu 27.580.140 lei, bani cu care ar fi trebuit să se demareze construirea cartierului. O parte dintre locuințe aveau, potrivit administrației locale, destinație socială. La data respectivă societatea comercială era controlată de Arpad Paszkany.

În urma unei majorări de capital, off-shore-ul cipriot DALMATOVO HOLDINGS LTD a devenit acționarul majoritar al Polus Real Estate.

În 2015, acționarii Polus Real Estate l-au numit pe CSISZER LAJOS în funcția de administrator. El era unul dintre oamenii de încredere al lui Demján Sándor, cel mai bogat om de afaceri din Ungaria care între timp a decedat. Prin intermediul Trigranit, el a controlat afacerile complexului comercial Polus din Cluj Napoca.

De altfel, Paszkany a declarat că Sándor Demján şi un alt om de afaceri, Sándor Nyúl, ar fi încercat să obţină un credit bancar ajutându-se de terenul pe care urma să fie construit Cartierul Tineretului, iar banii ar fi urmat să fie folosiţi în alte scopuri.

În replică, acționarii Trigranit au făcut o plângere penală împotriva lui Paszkany pentru că vrut să schimbe destinația celor 200 de ha teren din cadrul Cartierului Tineretului, pentru a construi un parc fotovoltaic. Însă niciuna dintre acuzații nu a ajuns pe masa judecătorilor.

Cartierul Tineretului era un proiect imobiliar prevăzut să se dezvolte pe un teren cu o suprafaţă totală de 203 hectare, situat pe Dealul Sf. Gheorghe, între Bulevardul Muncii şi Fâneţele Someşeni din Cluj-Napoca. Pe lângă cele aproape 6.000 de unităţi locative preconizate, din care 384 erau locuinţe sociale care ar fi trebuit predate cu titlu gratuit către Primăria Cluj-Napoca, în cadrul proiectului ar fi urmat să fie făcute şi alte investiţii, precum creşă, grădiniţe, şcoală generală şi liceu, centre medicale, spital, patru lăcaşe de cult, servicii urbane şi administrative: primărie, poliţie, oficiu poştal, bancă, centru comunitar, pompieri, magazine, galerii, centre comerciale, dar şi un hypermarket. Valoarea estimată a investiţiei depăşea 510 milioane de euro.

Omul lui Boc din Cartierul Tineretului a făcut parte din poliția politică a fostei Securități.

Andrei Haas, care a fost desemnat de municipalitatea clujeană să facă parte din consiliul de administrație al firmei Cartierul Tineretului a fost colaborator al Securității

Curtea de Apel București a decis în data de 28 februarie 2012 că Andrei Haas a fost colaborator al fostei poliții politice a regimului comunist. Decizia judecătorilor de la Curtea de Apel București a venit ca urmare a cererii Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Fostei Securități (CNSAS) de a analiza dacă Haas a fost sau nu colaborator al Direcției Securității Statului. După un proces care a durat aproape un an, magistrații bucureșteni au decis: „Admite acțiunea. Constată calitatea pârâtului de colaborator al Securității. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi 28.02.2012”, se arata în sentință.

Ascensiunea lui Haas a fost strict legată de evoluția politică a lui Emil Boc. În perioada în care Emil Boc se afla în primele mandate de primar, Haas a fost director adjunct la Direcția Generală a Finanțelor Publice (DGFP) Cluj. După ce Emil Boc a ajuns premier, Andrei Haas a plecat și el în postura de director al Direcției Mari Contribuabili din cadrul ANAF și a fost consilier al Primului Ministru în perioada când Boc era Premier. Acum Haas este consultant fiscal în Cluj Napoca.