Schema piramidală, SCnet România din Cluj Napoca cu datorii de peste 9,2 milioane de lei

În Cluj Napoca a apărut un nou sistem de afacere MLM de genul Lyoness. Este vorba de SHOPPING CENTER NETWORK SRL, cu sediul social pe strada Sitarilor. Firma este administrată și deținută de Serban Radu Ioan, majoritar, împreună cu câteva persoane din Ungaria, Serbia și Austria. Afacerea a raporta pe anul fiscal 2014 pierderi de 1,4 milioane de lei și datorii de peste 9,2 milioane de lei. Dacă acest gen de afacere este de unii considerată o țeapă de proporțiile Caritasului, cei înregimentați în acest sistem spun că banii vin pe bandă rulantă.

În România au apărut de ceva vreme afacerile pe sistem MLM. În acest tip de sistem ești încurajat să înscrii cât mai multe persoane pentru a primi reduceri de la diferite magazine de unde faci cumpărături. Însă, lucrurile pot merge mai departe dacă investești câteva mii de lei în speranța că afacerea ți se va întoarce înzecit.Pe lângă persoanele încântate de acest sistem MLM au apărut păreri contrare care atrag atenția că sistemul piramidal ar putea fi o înșelătorie.

Mihai Mateescu, specialist în afacerile de tipul multi level marketing, spune că afacerea SC Net România are o serie de probleme.”Cele patru direcţii în care se împarte discount-ul din cumpărături sunt:restituire directă = 1%, restituire indirectă= 4 x 0,5%, discountul acumulat = 0-%, procentul de administrare al SCNet = 1%.

Restituirea directă” este echivalentul „Restituirii imediate” din Lyoness, „restituirea indirectă” reprezintă comisioanele sponsorilor (mai „generos”, pentru că este pe patru nivele x 0,5%), „discountul acumulat” echivalentul banilor care intră în „Contul personal de poziţii” din Lyoness (SC Net are valoarea de 220 lei, iar Lyoness 215 lei), iar „procentul de administrare al SCNet” este echivalentul comisionului de intermediere al Lyoness. S-au împărţit banii, crezi că asemănările s-au încheiat ?! Nici pomeneală… Iată explicaţia următorului pas al „afacerii SC Net”: „Discountul acumulat se acumulează într-un cont separat numit Cont din Reduceri(CR). De la discounturile acumulate rezultă participarea la profit (PP) care completează poziţia în arborele binar. Participarea la profit poate rezulta şi din depozitele(avansurile) plătite”. Ce este subliniat se traduce în felul următor: „Nu este cazul să munceşti pentru a umple sistemul binar de 60 de poziţii (Lyoness are 70…). Este mai simplu să vii cu bani de acasă şi ne ocupăm noi de restul”, explică Mateescu.

Pe de altă parte, reprezentanții SC Net România spun că ei nu fac parte dintr-o schemă piramidală. ”Shopping Center Network nu este nici un joc pilot, nici un sistem piramidal. Toate veniturile sunt date de comercializarea efectivă generată la Partenerii de produse, adică de reducerile validate la cumpărarea produselor sau a serviciilor. Valoarea bonului achitat în prealabil de asemenea va fi valorificată la Partenerul de produse. Sistemul Shopping Center Network este în concordanţă cu legislaţia în vigoare. Funcţionarea sa este cu totul legală, şi nu prezintă riscuri de nici un fel pentru membrii săi”.

MLM-urile la limita legii

Multi Level Marketing (Marketing multi-nivel) este o altă denumire pentru sistemele de vânzări de tip piramidal. Există un inițiator al unei astfel de scheme, care își face propria echipă. Fiecare membru al echipei încearcă, la rândul său, să-și facă propria echipă. Sistemul se repetă atâta cât permite piața. Firește, cel care inițiază sistemul este avantajat. El percepe comisioane și supra-comisioane de la toți cei care se află sub nivelul său în piramida de vânzări.

FTC din SUA a emis o decizie, In re Amway Corp., în 1979 în care indica faptul că marketingul multi-nivel nu era ilegal per se în SUA. Totuși, Amway a fost găsită vinovată de fixarea prețurilor (prin a cere în mod efectiv distribuitorilor „independenți” să vândă toți la același preț fix) și pentru a emite pretenții exagerate referitoare la câștiguri. FTC a emis recomandarea ca organizațiile de marketing multi-nivel care au stimulentele de recrutare mai mari decât stimulentele de vânzări să fie privite cu scepticism. FTC avertizează de asemenea asupra practicii de a obține comisioane pentru recrutarea de noi membri, care este ilegală în cele mai multe state americane, sub numele de „piramidare”. În aprilie 2006, ea a propus o Regulă de Oportunități de Afaceri menită să ceară ca toți vânzătorii de oportunități de afaceri — inclusiv schemele MLM — să ofere suficiente informații pentru a permite potențialilor cumpărători să facă decizii informate asupra posibilităților lor de a câștiga bani. În martie 2008, FTC a exclus companiile de marketing multi-level (MLM) din Regula de Oportunități de Afaceri propusă:

Propunerea revizuită, nu se va referi totuși la companiile de marketing multi-level sau la unele companii care s-ar fi putut strecura în mod accidental sub aplicarea propunerii din aprilie 2006.

Walter J. Carl a afirmat într-un articol din 2004 din Western Journal of Communication că „organizațiile MLM au fost descrise de unii drept secte (Butterfield, 1985), scheme piramidale (Fitzpatrick & Reynolds, 1997), sau organizații pline de dezinformare, amăgiri și comportament imoral (Carter, 1999), cum ar fi folosirea discutabilă a discursului evanghelic pentru a promova afaceri (Hopfl & Maddrell, 1996) și drept exploatarea relațiilor personale în scop de câștig financiar (Fitzpatrick & Reynolds, 1997).” În China, voluntarii care lucrau pentru a salva oamenii căzuți pradă unor astfel de scheme au fost atacați corporal.

Unele companii, multe dintre ele membre ale Direct Selling Association, cer distribuitorilor lor să facă un minim de cumpărături („pay to play”) pentru a fi eligibili pentru comisioane și pentru promovarea lor în afacere. De exemplu, Nefful a stipulat ca obligatorii un minim de „volum de vânzări personale” în fiecare lună de 20,00 USD pentru a putea obține comisioane. Astfel de „stimulente” sunt un „semn de avertizare” conform Consumer Awareness Institute. WatchForScams.com previne de asemenea despre condițiile care obligă vânzătorii să fie „dedicați unui volum minim de vânzări pe lună” ele fiind un semn distinctiv al potențialelor escrocherii. Adesea, astfel de „vânzări” nu sunt vânzări reale ci mai degrabă „vânzătorul” cumpără cantitatea minimă cerută pentru ca să satisfacă cerințele de recompensare. De fapt Codul Etic al Direct Selling Association stabilește că vânzările cerute pot fi „bazate pe vânzări către vânzătorii direcți în mod individual pentru folosul lor propriu sau propriu lor consum. ”Scrisoarea de sfătuire a personalului din 2004 a Federal Trade Commission către Direct Selling Association observă că acest minim de vânzări poate fi folosit pentru „a ascunde acele plăți care apar ca și cum ar fi fondate pe vânzarea de bunuri sau servicii” — prin urmare o companie de vânzări directe evită în acest mod să fie etichetată drept schemă piramidală în baza unui detaliu legislativ care stipulează că scheme piramidale sunt doar cele care nu fac vânzări, în conformitate cu decizia In re Amway Corp.

Ce este o schemă piramidală?

Schemele piramidale (sau jocurile financiare piramidale) sunt nişte proceduri ilegale de câştig, construite virtual sub forma unei piramide sau a unei structuri piramidale, în care straturile (nivelurile) piramidei sunt alcătuite din persoane care plătesc o anumită sumă la intrarea în schemă.

Regula generala de câștig este foarte simplă: persoanele care ajung în fruntea piramidei pot câştiga bani, numai dacă mai intră în schemă o mulţime de oameni la baza piramidei. Fiecare persoană trebuie să plătească o taxa de intrare, după care este obligat să recruteze alţi oameni care să achite şi ei taxa de intrare. Câştigul lor este format din suma taxelor de intrare a persoanelor de la baza piramidei. Deci oamenii care intră la baza piramidei dau bani pentru câţiva oameni aflaţi în vârf. Fiecare nou participant plăteşte pentru şansa de a ajunge în vârf şi pentru a profita de plăţile celor care vor intra în joc mai târziu. Aceste scheme piramidale de câștig se mai numesc “jocuri de într-ajutorare” sau “fonduri comune închise” sau “cluburi de finanţare şi investiţii închise”, etc.

Sebastian Albescu