În sfânta şi luminata zi a Măritei Sărbători a Învierii Domnului, când cu bucurie adresăm celor dragi din familie, fraţilor creştini în Biserică, sau altor persoane din societate, tradiţionalul salut creştin: „Hristos a Înviat!”, să medităm şi asupra lecţiei credinţei în iubirea lui Hristos, pe care Petru, sub privirea Celui Înviat, a primit-o. Să ne reamintim că, prin Taina Botezului, am fost şi noi chemaţi să-I urmăm lui Hristos, dar câte ezitări, căderi, oscilaţii între bine şi rău pe drumul credinţei.
Poate ne întrebăm, atunci: – dar cum putem să credem, când vedem permanenta noastră infidelitate? Ce rămâne din toate normele de comportament şi legile învăţate? – unicul aspect al credinţei care rămâne constant în raportul nostru cu Dumnezeu este iubirea lui Dumnezeu, sau fidelitatea iubirii Sale faţă de fiecare fiinţă umană. De aceea, rostind „Hristos a Înviat!”, afirmăm această încredere în nemărginita Lui iubire, pe care, oriunde şi oricând putem conta.
Sărbători binecuvântate, cu bogate şi alese haruri cereşti, învăluiţi de privirea iubitoare a Celui Înviat şi având în suflete certitudinea iubirii Sale, garanţia şi motivul credinţei noastre. Hristos a Înviat!
