pentru măsuri concrete de dezvoltare a cercetării ştiinţifice de excelenţă în
universităţile de cercetare avansată şi educaţie
Pentru ca recunoaşterea celor 12 universităţi (Universitatea din Bucureşti,
Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, Universitatea "Alexandru Ioan
Cuza" din Iaşi, Academia de Studii Economice, Universitatea de Ştiinţe
Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină şi
Farmacie "Carol-Davila" din Bucureşti, Universitatea de Medicină şi Farmacie
din Iaşi, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Hatieganu”din Cluj-
Napoca, Universitatea "Politehnica" din Bucureşti, Universitatea
Tehnică “Gheorge Asachi”din Iaşi, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca,
Universitatea Politehnică din Timişoara) ca universităţi de cercetare avansată şi
educaţie să nu rămână doar un simplu act administrativ, considerăm că este
necesară luarea de urgenţă a unor măsuri concrete, atât la nivelul conducerilor
universităţilor cât şi la nivelul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, măsuri menite a consolida acest statut şi a asigura promovarea unor
cercetări cu rezultate de excelenţă, recunoscute la nivel internaţional.
În acest sens, subsemnaţii, cadre didactice, cercetători şi doctoranzi în
universităţile de mai sus, propunem şi susţinem următoarele:
I. La nivelul conducerilor universităţilor
1.1. Recunoaşterea explicită a contribuţiilor facultăţilor şi unităţilor de
cercetare, atât la includerea universităţii în categoria universităţilor de cercetare
avansată şi educaţie cât şi la poziţia ei în diferitele clasamente internaţionale.
1.2. Criteriile care stau la baza acestor clasificări să reprezinte şi criteriile
de recunoaştere şi apreciere a contribuţiei cadrelor didactice şi cercetătorilor la
poziţionarea universităţii pe locuri onorabile, inclusiv prin distribuirea
beneficiilor care decurg din aceste poziţionări, proporţional cu contribuţia lor
la valorile realizate de universitate pentru diferiţii parametri utilizaţi în evaluări.
Cerem eliminarea discriminărilor salariale la care au fost supuse cadrele
didactice de la facultăţile cu contributii semnificative la includerea universităţii
de printre cele de cercetare avansată şi educaţie, prin adoptarea principiului
după care salarizarea nu este dependentă doar de calitatea şi cantitatea
prestaţiei didactice ci şi de contribuţia fiecărui cadru didactic la realizarea
valorilor indicatorilor de calitate pe baza cărora se obţine finanţarea şi statutul
de universitate de cercetare avansată, respectiv a celor care stau la baza
diferitelor clasamente internaţionale.
1.3. Constituirea de resurse financiare proprii, inclusiv din fondurile
obţinute suplimentar ca urmare a statutului de universitate de cercetare avansată
şi educaţie, resurse necesare pentru asigurarea continuităţii contractelor de
angajare a cercetătorilor, puternic afectată în prezent de discontinuitatea
finanţării contractelor existente şi a obţinerii unor contracte noi.
Fără stabilizarea unui corp de cercetători consistent la nivelul fiecărei
universităţi şi fără gruparea lor în unităţi de cercetare performante, este iluzoriu
obiectivul plasării unor universităţi româneşti în rândul celor care contează pe
plan internaţional.
1.4. Cadrele didactice, cercetătorii şi doctoranzii cu rezultate ştiinţifice
relevante trebuie să fie corespunzător reprezentaţi în Senatele universitare şi
Consiliile facultăţilor şi ale departamentelor, în acord cu contribuţia lor la
obţinerea statutului de universitate de cercetare avansată şi educaţie.
Reprezentanţii cercetătorilor şi doctoranzilor în structurile universitare de
conducere trebuie să fie aleşi prin vot direct de către cercetătorii, respectiv
doctoranzii, din unităţile de cercetare aflate în subordinea structurilor respective.
II. La nivelul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
2.1. În condiţiile în care în universităţile recunoscute ca universităţi de
cercetare avansată şi educaţie s-au organizat, urmând exemplul universităţilor
din ţările dezvoltate, institute şi unităţi de cercetare cu bugete bazate exclusiv pe
venituri din granturi de cercetare şi din prestări de servicii către beneficiari din
ţară şi străinătate, institute şi unităţi de cercetare cu un număr mare de
cercetători, este inacceptabil ca acestea să fie excluse, conform Ordonanţei de
Guvern din 31.01.2011, de la „finanţarea instituţională de bază pentru
susţinerea funcţionării infrastructurii de cercetare-dezvoltare” şi de
la „finanţarea instituţională complementară de susţinere a performanţei”,
componente ale Bugetului cercetării, de care pot beneficia toate celelalte unităţi
de cercetare din sistemului naţional de cercetare.
În consecinţă, cerem ca şi unităţile de cercetare performante din universităţile
de cercetare avansată şi educaţie să fie acceptate, fără nicio discriminare, în
competiţiile pentru evaluare şi certificare, respectiv cele pentru obţinerea celor
două tipuri de finanţare menţionate mai sus.
2.2. Pentru ca resursele financiare suplimentare acordate universităţilor de
cercetare avansată şi educaţie să ajungă la colectivele din universităţi,
proporţional cu contribuţia acestora la realizarea valorilor indicatorilor de
calitate pe baza cărora se obţine finanţarea şi statutul de universitate de cercetare
avansată, solicităm ca valorile respective să fie incluse explicit în contractele
de finanţare ale universităţilor.