Scrutin cu repetiţie. Listele pentru europarlamentare, aproape copy-paste

O caracteristică interesantă a alegerilor pentru mandatele în Parlamentul European este faptul că majoritatea partidelor au ales să păstreze, în mare parte, actualii europarlamentari, care au fost nominalizaţi pe locuri eligibile din listele electorale.

Astfel, jumătate din cei peste 700 de membri ai Parlamentului European aleşi la fiecare cinci ani sunt nume noi, însă România se prezintă cu vechea ofertă în proporţie covârşitoare, arată o analiză Hot News. Din totalul de 32 de europarlamentari români, câţi vor fi aleşi pe 25 mai, mai bine de două treimi vor fi politicienii votaţi şi la precedentele alegeri europarlamentare organizate în România în 2009, câţiva  moşteniţi din 2007.

Un purtător de cuvânt al Parlamentului European a declarat pentru sursa citată ca, la alegerile din 2009, au fost realeși 50,14% din europarlamentari, procentul de membri noi din cei peste 700 de europarlamentari fiind de 49,86%. Cea mai mare rată de membri realeși a înregistrat-o, în 2009, Malta (80%) iar cea mai mare rata de noi membri Lituania (75%).

Cum arată listele PSD

Fideli acestui model, social-democraţii mizează pe 12 locuri eligibile, din care şapte sunt ocupate de actuali europarlamentari. Capul de listă, Corina Creţu, va fi la al treilea mandat astfel, la fel ca şi soţia premierului Victor Ponta, Daciana Sârbu, Victor Boştinaru, da r şi Ioan Mircea Pascu. Europarlamentarii PSD Cătălin Ivan, Viorica Dăncilă, şi Ciprian Tănăsescu vor vota în plenul Parlamentului European încă un mandat dacă sunt aleşi.

Preşedintele PSD, Victor Ponta, a afirmat că Alianţa PSD-UNPR-PC îşi propune ca la alegerile europarlamentare să obţină un scor de 35%. Pe lista alianţei, validată de Comitetul Executiv Naţional al PSD în luna februarie, în afară de cei menţionaţi mai apar: pe locul al doilea, senatorul PSD Ecaterina Andronescu, urmată de fostul ministru al Comunicaţiilor Dan Nica, senatorul UNPR Damian Drăghici, fostul ministru PC pentru IMM-uri Maria Grapini, adjunctul şefului de cabinet al comisarului european pentru agricultură, Sorin Moisă, iar pe poziţiile 13-17 sunt candidaţi PC, UNPR, propunerile PSD Bucureşti, ale TSD şi PES activist.

Liberalii clujeni, mai optimişti decât ceilalţi

Liberalii au ales, de asemenea, să deschidă lista cu o doamnă de succes în forul european. Norica Nicolai, membră a filialei din Floreşti a PNL şi candidatul pentru care toată suflarea galben-albastră din Cluj a promis să lupte în campanie, deschide lista acestui partid, fiind urmată de alte trei doamne care vor fi pentru a treia oară eurodeputaţi dacă românii îşi pun ştampila pe pătrăţelul lor la scrutinul din mai: Adină Vălean, Ramona Mănescu şi Renate Weber. Cristian Buşoi şi Eduard Hellvig ar fi şi ei la al treilea, respectiv al doilea mandat.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a afirmat recent că obiectivul liberalilor pentru alegerile europarlamentare este obţinerea unui scor de 25% din voturi şi a adăugat că, în situaţia în care candidaţii partidului vor obţine sub 20%, el îşi va da demisia din fruntea partidului, promisiune care are un precedent de a nu fi respectată.

La Cluj, liberalii mizează pe un scor mai mare. Într-un interviu acordat Gazeta de Cluj, consilierul judeţean Mihai Seplecan a declarat că se aşteaptă ca o proporţie de 35% din voturile clujenilor să meargă înspre liberali.

„Dacă facem o mică împărţeală ar trebui să fim undeva în faţă, să avem mai multe voturi decât PDL-ul. Judeţul Cluj este un judeţ de dreapta, cu foarte mulţi tineri, foarte mulţi oameni de afaceri, care întotdeauna au votat cu PNL-ul. PRM-ul nu mai este pe val, nu mai poate candida, UDMR-ul ştim că la europarlamentare de fiecare dată a obţinut un scor mic. Cred că PNL-ul va trebui, prin poziţia pe care o avem, prin conducerea consiliului judeţean, prin consilierii locali, judeţeni, cei patru deputaţi şi un senator pe care îi avem, să obţinem undeva la cel puţin 35% din voturi. Poziţia noastră este una foarte bună”, a declarat liberalul.

Buda nu şi-a dorit prea mult să fie nominalizat

Partidul Democrat-Liberal a pus pe primele patru poziţii actuali europarlamentari. Astfel, Theodor Stolojan şi Marian Jean Marinescu speră să fie trimişi de alegători în al treilea mandat la Bruxelles, iar Monica Macovei, mândria listei (singurul român ales Europarlamentarul Anului) şi Traian Ungureanu merg pentru a doua oară la lupta electorală

Surpriza ediţiei a fost faptul că eurodeputatul Rareş Niculescu a renunţat de bunăvoie la o nouă candidatură, iar în locul său pe al cincilea loc eligibil de pe lista PDL va apărea numele preşedintelui filialei clujene a partidului, Daniel Buda.

Candidatura lui Daniel Buda la europarlamentare a fost cu atât mai surprinzătoare, în condiţiile în care până în ziua depunerii listelor cu candidaţi se ştia că cel care va candida este Rareş Niculescu.

„Nu mi-am dorit foarte mult, recunosc. Am stat opt ani de zile în Bucureşti, am văzut ce înseamnă să stai departe de casă, de familie, de copil. Dar la noi în PDL în momentul în care se spune ceva, se ia o decizie, nu o mai discuţi, o execuţi. Am convenit cu Rareş Niculescu să se implice în alte proiecte la nivel judeţean şi naţional. Este o decizie care pe mine mă onorează, dar mă şi responsabilizează în acelaşi timp”, a declarat Daniel Buda într-un interviu radiofonic.

Preşedintele PDL, Vasile Blaga, şi-a exprimat speranţa pe 23 martie ca democrat-liberalii să obţină în urma scrutinului din 25 mai şapte-opt locuri în Parlamentul European. Pe lista PDL pentru alegerile europarlamentare, care are 42 de candidaţi,  se regăsesc mai mulţi primari democrat-liberali de mari oraşe, Gheorghe Falcă (Arad), George Scripcaru (Braşov), Dorin Florea (Târgu Mureş) şi Mircea Hava (Alba Iulia).

Cât câştigă un europarlamentar

Salariile europarlamentarilor sunt stabilite prin regulamentul Parlamentului European, dându-le posibilitatea să aleagă dacă să fie plătiţi conform salarizării din Parlamentul ţării din care fac parte sau conform PE.

Astfel, un eurodeputat primeşte lunar o indemnizaţie de aproximativ 6.200 de euro net, plus alţi 4.300 de euro pentru cheltuieli administrative. La aceste sume se mai adaugă şi diurna de 304 euro pentru fiecare zi muncită fie în plenare, fie la comisii, fie la alte reuniuni ale UE sau 152 de euro pentru vizite de lucru în state din afara Uniunii.

Mai mult, europarlamentarii mai primesc şi aproximativ 4.200 de euro pe an pentru călătorii în interes de serviciu. În total, un eurodeputat poate ajunge să câştige aproximativ 207.000 de euro pe an, iar într-un mandat aproape un milion de euro.