Administraţia locală a dezbătut posibilitatea de scutire a dezvoltatorilor de clădiri verzi din oraş de plata taxelor locale, însă sfatul specialiştilor, de a stabili criterii relevante în acest sens, i-a convins pe aleşi să amâne decizia. Certificările obţinute de mulţi dintre aceşti constructori nu sunt suficiente pentru a asigura că proiectul este unul cu adevărat verde, independent energetic şi construit din materiale ecologice.

 

La şedinţa de săptămâna trecută, consilierii locali au avut pe masă un proiect de Hotărâre de Consiliu Local privind „aprobarea Schemelor de ajutor de minimis pentru contribuabilii bugetului local al municipiului Cluj-Napoca care beneficiază de cotă de impozitare redusă (0,25%) la impozitul/taxa pentru clădirile aflate în clasa energetică A, care deţin o certificare oficială recunoscută la nivel mondial (LEED, BREEAM sau DGNB) ca şi „clădire verde” şi pentru clădirile aflate în clădirile industriale din raza municipiului, care nu beneficiază de prevederile Ordinului nr. 2980/2013”.

Deşi a declarat că printre priorităţile administraţiei pe care o conduce se numără şi sprijinirea mediului de afaceri prin acordarea în integralitate a facilităţilor fiscale permise de lege pentru firmele din parcurile industriale şi menţinerea facilităţilor fiscale pentru construcţia clădirilor “verzi” certificate, Emil Boc a fost de acord cu amânarea primei părţi a hotărârii, dată fiind intervenţia specialiştilor, care l-au convins că e nevoie de criterii suplimentare.

 

Toată lumea susţine că e verde

Reprezentanta Consiliului Român pentru Clădiri Verzi, un ONG care are ca scop încurajarea condițiilor de piață, educaționale și legislative privind clădirile performante, a atenţionat consilierii locali că mult prea multe clădiri obțin certificat de clădire verde. Aceasta a arătat că problema nu o reprezintă tipul de certificare obţinut de companii – LEED, BREEAM sau DGNB – ci gradul de performanţă la care plasează aceste evaluări clădirile respective. Consiliul Român pentru Clădiri Verzi a recomandat Consiliului Local Cluj-Napoca să crească nivelul de performanţă la care acordă scutiri de taxe, pentru că altfel s-ar putea trezi că toţi dezvoltatorii scapă de plata impozitelor locale, fără a avea, în adevăratul sens al cuvântului, un proiect verde. Edilul a propus realizarea unei dezbateri publice, pentru ca toţi actorii implicaţi să înţeleagă care sunt criteriile valide şi cum se poate evalua corect această scară de valori.

Prin urmare, membrii Consiliului Local au decis să amâne acordarea reducerii de impozit pentru dezvoltatorii de clădiri verzi din municipiu, menținând doar ajutorul pentru clădirile din parcurile industriale care nu beneficiază de schemă de minimis.

 

Libertatea  devine parc tehnologic

La Cluj sunt în dezvoltare cel puţin două proiecte de amploare, pentru spaţii de birouri, care au primit certificări de clădiri verzi excelente.

Liberty Technology Park Cluj este un proiect dezvoltat de Fribourg Development, diviziunea de real estate a fondului de investiţii Fribourg Capital, controlat de omul de afaceri Ion Sturza. Investiţia de până acum a fost de peste 7 de milioane de euro şi a vizat reconversia primelor două clădiri ale vechii fabrici de mobilă Libertatea. Proiectul prevede spaţii pentru companii active în domenii ca informatică, telecomunicaţii, cercetare-dezvoltare, dar şi spaţii de servicii.

În urma reconversiei, au rezultat 5.600 mp utili destinaţi amenajării de birouri, săli de conferinţe şi organizare de evenimente, precum şi a zonei de leisure ce va include o sală de fitness, un restaurant şi o cafenea.

Acestora li se adaugă amenajarea peisagistică a ambientului înconjurător, respectiv a celor 13.239 mp de zonă verde, şi amenajarea celor 565 de locuri de parcare, rastelurilor şi pistelor pentru biciclete. La capacitatea maximă proiectată, parcul tehnologic va găzdui aproximativ 3.700 de angajaţi. Investiţia totală estimată în acest parc este de peste 25 de milioane euro.

 

The Office, inaugurat anul acesta

Complexul de birouri The Office din Cluj-Napoca, dezvoltat de fondul sud-african de investiţii NEPI, în parteneriat cu omul de afaceri Ovidiu Sandor, a obţinut certificarea BREEAM Excellent pentru faza de proiect. Certificarea finală urmează să fie acordată după darea în folosinţă a clădirii. 

Complexul cu o suprafaţă închiriabilă totală de 54.000 mp, este construit în centrul oraşului Cluj-Napoca, pe fostul amplasament al fabricii Tricotaje Someşul de pe Bulevardul 21 Decembrie. Prima etapa, cu o suprafaţă închiriabila de 19.000 mp, va fi livrată în prima jumătate a anului şi se află în stadiu avansat de construcţie. Proiectul va fi finalizat în întregime până în 2016.

 

Premiu pentru iniţiativă în domeniul clădirilor verzi

Romania Green Building Council a premiat în 2013 Primăria municipiului Cluj-Napoca pentru iniţiativa în domeniul Clădirilor Verzi. În oraş există trei clădiri certificate drept clădiri verzi: Transylvania College, Studium Green Campus şi Amera Tower.  Spre deosebire de Cluj-Napoca, în municipiul Ploieşti există patru astfel de clădiri, în Timişoara doar două, iar în municipiul Bucureşti câteva zeci de construcţii certificate verzi.  O alta companie clujeană, DAS Engineering Grup, a primit premiul de furnizorul de servicii verzi a anului.

the office

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here