Directorul de arheologie de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) a dat o declaraţie pe propria răspundere în luna octombrie conform căreia nu a fost colaborator al Securităţii. De altfel, aceasta a fost declarată colaborator al Securităţii de către CNSAS, iar contestaţia a pierdut-o pe fond. Mai precis, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au respins inadmisibilitatea acţiunii directorului. Aceasta are termen la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) pe 1 aprilie 2014. Dacă magistraţii vor confirma decizia Curţii de Apel, aceasta este pasibilă de închisoare.
Viorica Crişan a fost declarată în 2012 colaborator al Securităţii, conform Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii (CNSAS). Ea a confirmat acest lucru pentru Gazeta de Cluj, însă nu a dorit să detalieze cazul său. Mariana Pavel, responsabila cu relaţii publice la Ministerul Culturii, a declarat că doamna Crişan nu trebuia să dea o declaraţie în privinţa statutului de colaborator al Securităţii, deşi Legea 187/1999 o contrazice.
Art. 2 din ”Legea Oprea” spune că “Pentru a asigura dreptul de acces la informaţiile de interes public, orice cetăţean român cu domiciliul în ţară sau în străinătate, precum şi presa scrisă şi audiovizuală, partidele politice, organizaţiile neguvernamentale legal constituite, autorităţile şi instituţiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu calitatea de agent sau de colaborator al organelor securităţii, ca poliţie politică, a persoanelor care ocupă sau candidează pentru a fi alese ori numite în următoarele demnităţi sau funcţii: s) inspector general sau adjunct, inspector de specialitate al inspectoratului şcolar judeţean, director de liceu ori de grup şcolar, precum şi director în instituţiile de cultură, la nivel naţional, judeţean şi municipal.” Mariana Pavel, responsabila relaţiilor publice din Ministerul Culturii, a explicat că Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei nu este finanţat doar de la bugetul de stat, având şi venituri proprii. Având în vedere că instituţia este închisă de mai bine de trei ani, aceste venituri sunt aproape inexistente. Oricum, Pavel a explicat că angajaţii MNIT, neavând statut de funcţionar public, nu a trebuit să dea o declaraţie privind colaborarea cu securitatea. Legea făcută de Marius Oprea o contrazice.
Oprea rupe colaborarea cu ea
“Nu am fost informat. Unii se spovedesc, alţii nu. Ea o fi ales să tacă şi să ascundă. Problema e că după lege, aşa cum ştiu, că eu am făcut legea, ea când a fost directoare la muzeu trebuia să declare dacă a fost sau nu a fost colaborator al Securităţii. Totuşi e muzeu naţional. Informatorii sunt plevuşca societăţii. Pe mine mă interesează victimele, cei ucişi şi cei care au ucis. Asta înseamnă investigarea crimelor comunismului. Păi cum să îi am? Crezi că o să o mai ţin la suflet. De unde era să ştiu? Dacă Viorica Crişan ar fi fost onestă ar fi spus. Mi-ar fi spus în ce situaţie a fost racolată. Poţi să îi găseşti circumstanţe atenuante. E cea mai proastă veste pe care o primesc. De la Cluj numai veşti proaste primesc.
O să fac în continuare proiecte cu muzeul, dar o să evit să colaborez cu ea. Pot să colaborez foarte bine cu Carmen (n.r. Carmen Ciongradi, directoarea) şi cu Emilian şi cu Ghiţă Petrov. Aveam nevoie să ne dea învoiri arheologice. Asta a însemnat colaborarea. Nu am scris articole împreună. Ea să îşi poarte crucea, dar în ceea ce mă priveşte nu cred că o să mai am cumva relaţii amiabile cu ea, deşi dacă ar veni cam ca la spovedanie aş putea să o iert. Să îmi spună cine era securistul, pe mine securiştii mă interesează, nu informatorii. Atunci aş mai înţelege-o.
În România la căderea regimului erau 136.000 de informatori. De unde vrei să îi ştiu eu pe toţi. Că nici în cartea de telefon nu îmi încap. Unii au ales calea spovedaniei, alţii nu. Nu eu sunt cel care să îi reclame. Trebuie să avem un pic de discernământ. Într-un fel e şi de bine. Dacă ea ar fi colaborat în continuare cu serviciile nu aflaţi că a fost colaborator înainte de 1989“, a declarat pentru Gazeta de Cluj Marius Oprea, istoric şi director al departamentului Investigaţii Speciale al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului.
Crişan a recunoscut colaborarea
”Doar că lucrurile sunt interpretabile şi trebuie să ajungem până la final dacă este adevărat sau nu. Atunci când eşti pălmuit şi eşti obligat să semnezi o chestiune, este adevărat (n.r. întrebată dacă a colaborat cu Securitatea)”, a declarat Viorica Crişan, director de arheologie. Întrebată cine a silit-o să facă acest pas, ea nu a dorit să ofere mai multe informaţii şi a devenit dintr-o dată foarte ocupată.
Conducerea MNIT lucrează cu securişti
Actuala directoare a MNIT, Carmen Ciongradi, a spun că ea nu e interesantă de colaboratorii Securităţii.
“Nu e o problema care să mă privească pe mine. Nu e problema mea. Nu eu numesc directorii adjuncţi, ci ministerul. Eu am lucrat întotdeauna foarte bine cu ea. Nu am nici o problemă cu chestia asta. Nu mă priveşte pe mine dacă a colaborat. Eu am colaborat foarte bine şi eu voi colabora şi în continuare cu ea”, arată directoarea Ciongradi.
Până la urma urmei securiştii conduc şantierele din România. Şantierul MNIT de la Covasna este condus de către Viorica Crişan. Iar nimeni nu are nimic împotrivă…
Tiberiu Hrihorciuc
