Pandemia nu i-a afectat prea tare pe cei ce stau la cârma instituțiilor publice din Cluj-Napoca, ba chiar, în această perioadă, li s-au majorat salariile și și-au rotunjit considerabil conturile bancare, iar în declarațiile de avere au apărut case și terenuri de sute de metri pătrați.
Veteranul APIA si-a achiziționat o locuință în pandemie
Printre persoanele cărora le-au crescut averile în pandemie se numără Ioan Merca, directorul general al Agenției de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură care a ocupat funcții de conducere ani la rând în cadrul APIA. Este profesor doctor, specializat în Agrotehnică la Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară şi a condus APIA la nivel naţional în timpul guvernării lui Dacian Cioloş. În declarația de avere din ianuarie 2020 se arată că Ioan Merca deține un apartament în Cluj-Napoca cu o suprafață de 59 mp, cumpărat în anul 2006, două autoturisme: un Volvo din 2001 şi un Mitsubishi Outlander din 2016. Merca are şi un depozit bancar în valoare de 47.000 de lei şi datorii de 68825 CHF şi 60.000 de lei. Funcția de director executiv îi aduce un venit anual de 98.784, adică 8232 de lei pe lună. În mai 2020, Merca a completat o nouă declarație de avere pentru a-şi anunța noul salariului care crescuse la 99784 de lei anual, respectiv 8315 lei pe lună. Se pare că pandemia nu l-a afectat prea tare pe directorul executiv APIA Cluj, care şi-a cumpărat în 2020 un apartament de 37 mp, în comuna Floreşti, iar contul din bancă aproape s-a dublat de la un an la altul, ajungând la 75.000 de lei. În ceea ce priveşte datoriile, pe lângă sumele menționate mai sus, s-au mai adăugat încă 22.000 de lei. Nici salariul nu a rămas pe loc, primind 116.560 de lei pe an, adică 9713 de lei pe lună.
Pandemia nu l-a iertat pe Oros: datoriile au crescut și veniturile încasate au scăzut
Dorel Nicolae Oros este directorul Direcției Silvice din Cluj, a preluat frâiele instituției după ce, în 2013, fostul director Traian Mariș a fost trimis în judecată sub acuzația de luare de mită. În declarația de avere din 2020 se arată că deține un teren agricol, proprietate pe care o împarte cu fratele său, de 4,5 ha în comuna Andrid, județul Satu Mare, moștenit în 1993, două terenuri intravilane de 913 mp, respectiv 995 mp, în comuna Ciurila, județul Cluj, dobândite în anul 2018 prin cumpărae. Tot în comuna Ciurila și-a construit o casă cu suprafața de 242 mp. Directorul general al Direcției Silvice Cluj nu a fost cuprins de patima mașinilor de lux, deține un autoturism marca Volkswagen din anul 2009. În 2020, Oros avea în conturi 61.640 de lei și 18.902 de euro, iar la datorii figura cu o sumă de 34.000 de lei. Venitul pe care îl încasa anual era de 125.515 de lei, respectiv 10.459 de lei pe lună. La un an distanță, Oros declara aceleași proprietăți, fiind schimbate numai valoarea sumelor din conturi, 80.273 de lei și 9304 de euro, iar la datorii figurează cu 98.586 lei. Venitul încasat de la Direcția Silvică Cluj a scăzut față de anul anterior cu peste 14.000 de lei pe an, având un salariu lunar de 9.269 de lei pe lună.
Controversatul Istrate Ștețco ia un salariu 10.034 de lei pe lună
Istrate Ștețco este inspector șef al Gărzii Forestiere Cluj-Napoca încă din 2015, cu o mică pauză în perioada februarie 2017 – martie 2018, când a fost secretar de stat pentru Ministerul Apelor și Pădurilor. De-a lungul timpului, Istrate Ștețco a fost implicat în mai multe subiecte controversate. În urmă cu câțiva ani, inspectorul șef al Gărzii Forestiere Cluj a fost implicat într-un scandal cu fostul secretar de stat Anton Vlad, pe care l-a bătut în cadrul unui eveniment oficial de prevenire a braconajului. Martorii au relatat că Ștețco s-a repezit cu lovituri repetate asupra lui Anton Vlad, care s-a ales cu 16 zile de concediu medical și nasul rupt în urma altercației. Ștețco declara în 2020 că deține şapte terenuri, trei în intravilan, trei în extravilan și unul agricol, două apartamente în Bistrița și în comuna Chinteni Cluj, dobândite prin cumpărare în anul 2001 și 2009 cu o suprafață de 70 de mp, respectiv 52,83 de mp. Acesta mai deține o pensiune în Bistrița, realizată prin fonduri europene cu o finanțare de 556.309 lei. Pe lângă imobile, Ștețco are două autoturisme marca Volkswagen, un autoturism de teren marca Suzuki și o remorcă, toate obținute prin cumpărare. La capitolul datorii, Ștețco are un împrumut de 70.000 de lei. Valoarea veniturilor încasate de la Garda Forestieră Cluj în 2020 era de 92.962 de lei pe an, respectiv 7746 de lei pe lună. În declarația de avere de anul acesta se regăsesc aceleași bunuri și proprietăți deținute și în 2020, singurele modificări fiind aduse cu privire la datoria de 70.000 de lei pe care a restituit-o integral și creșterea venitului anual cu 27.449 lei pe an, fapt care îi conferă lui Ștețco un salariu de 10.034 de lei pe lună.
Șefa Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj încasează anual 127.459 de lei
Nicoleta Molnar este directorul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj. Declarația de avere din anul 2020, se arată că deține două terenuri, unul în intravilan și altul în extravilan, în județul Vâlcea dobândite prin moștenire în anul 2015. De asemenea, aceasta deține o casă cu o suprafață de 76 de mp dobândită prin moștenire în anul 2015 și un apartament de 53,6 mp cumpărat în anul 1983. Aceasta are un autoturism marca Logan din 2005. În conturi deține sume de peste 16.000 de lei, dar are și datorii de peste 267.000 de lei. În 2021, Nicoleta Molnar declară aceleași proprietăți singura schimbare fiind majorarea salariului de la 112.434 de lei la 127.459 de lei pe an, astfel funcția de director general la DGASPC îi aduce Nicoletei Molnar venituri lunare de 10.621 de lei. De-a lungul timpului, șefa DGASPC Cluj a fost implicată în mai multe scandaluri
Șeful IJJ Cluj și-a cenzurat veniturile încasate în declarațiile de avere
Șeful Inspectoratului de Jandarmi Județean Cluj, colonelul Cristian Maxim este absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Academiei de Poliţie „A. I. Cuza” Bucureşti, a fost Comandant de pluton la Batalionul 51 Jandarmi Bihor în perioada 1996 – 1998, iar din 1998 până în 2004 a ocupat postul de Comandant de pluton la Batalionul 89 Mobil Cluj. Între 2004 şi 2005 a fost consilier Juridic la Comandamentul Teritorial de Jandarmi Cluj. Din 2007 până în prezent este Şeful Inspectoratului. Cristian Maxim și-a publicat declarațiile de avere cu venitul anual încasat cenzurat, astfel salariul de la IJJ Cluj rămâne un mister total, în schimb a declarat alte venituri anuale încasate de la Autoritatea Teritoriala de Ordine Publica însă numai pentru anul 2020, deoarece în declarația de avere din 2021 și acesta apare cenzurat. Pe lângă salariile pe care se ferește să le arate public, Cristian Maxim deține un apartament de 48 de mp, obținut prin cumpărare în anul 2005 și două autoturisme, un Opel din 2002 și un BMW din 2008 dobândite prin cumpărare.
Șefa Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Cluj a declarat un venit anual de 9051 de lei
Carmen Mihaela Filip se află la conducerea Direcției Județene de Evidență a Persoanelor iar în declarația de avere din anul 2021, se arată că deține un apartament în Cluj-Napoca cu o suprafață de 40 de mp dobândit în anul 2013 prin cumpărare, un apartament în municipiul Dej cu o suprafață de 100 de metri pătrați dobândit prin moștenire în anul 2018, o casă în municipiul Dej de 180 de metri pătrați, dobândită prin moștenire în anul 2019 și o casă în județul Bistrița Năsăud de 100 de metri pătrați, moștenită în anul 2018. Aceasta are două terenuri în extravilan unul de 400 de metri pătrați și altul de 500 de metri pătrați ambele dobândite prin moștenire în anul 2019 respectiv anul 2018 şi un autoturism marca BMW din 2015. Carmen Mihaela Filip are un credit bancar contractat în anul 2019 în valoare de 119.565 de lei, pe care va trebui să-l restituie până în anul 2025. În declarația de avere se arată că încasează 9051 de lei pe an, din partea DJEP Cluj, însă este puțin probabil ca funcția de director executiv să-i aducă numai 754 de lei pe lună. Cu atât mai mult că în declarația de avere din 2019, se arată că încasa anual 46.069 de lei.
Competiție financiară între soții Curt
Ioan Curt este directorul general al Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa. Și-a început activitate recent, după ce Ovidiu Vișan a fost înlăturat din funcție în martie 2021. Declarația de avere cuprinde numeroase proprietăți și bunuri, printre care două terenuri agricole, patru terenuri forestiere şi un teren în intravilan, dobândite prin moştenire între anii 2004 – 2009, aflate în coproprietate cu încă cinci persoane. De asemenea, deține un teren în intravilan, alături de soția sa, dobândit prin cumpărare în anul 2014. Ioan Curt are două apartamente în Cluj-Napoca cu o suprafață de 97 de mp, respectiv 67 de mp, cumpărate în 2003 şi 2014, dar şi o casă în comuna Corneşti, județul Cluj de 48 de mp. Şeful ABA Someş-Tisa are trei autoturisme marca Ford, Renault şi Mitsubishi. Are mai multe conturi deschise între anii 2012 – 2018 în care a depus sume frumuşele de peste 111.000 de lei, însă are datorii în valoare de 481.000 de lei. Venitul anual pe care îl încasează din partea ABA Someș – Tisa este de 69.772 de lei, respectiv 5814 de lei pe lună, la care se adaugă salariul din partea Consiliului Județean Cluj, în valoare de 36.812 de lei pe an. Cu toate acestea, nu depășește veniturile anuale încasate de soția sa, Claudia Paula Curt, care este profesor universitar în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca de unde încasează 140.694 de lei.
Din păcate, multe instituții din Cluj-Napoca nu țin cont de Legea nr. 176/2017 care asigură integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice, instituţiile sunt obligate să afișeze la sediul propriu şi pe pagina proprie de internet, lista funcţiilor din autorităţile sau instituţiile publice respective ce intră în categoria personalului plătit din fonduri publice. Cei mai mulți nu și-au postat declarațiile de avere pentru anul 2021, alții și-au cenzurat veniturile încasate anual, iar alții nu și-au mai actualizat declarațiile de avere din anul 2019, averile lor rămânând un mister.
Citește și: O noua fauna liberala
