Șeful CNCD: Ungaria preia din atribuțiile statului român în Transilvania

Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național de Combatere a Discriminării (CNCD), a vorbit în cadrul unui interviu dat Europei Libere despre pericolul dezechilibrului regional în lipsa infrastructurii de transport și a dezvoltării în ritm mai accelerat a Transilvaniei, dar și despre măsurile pe care Ungaria le ia în locul României pentru maghiarii ardeleni.

Întrebat dacă statul ungar suplinește ceea ce statul român nu face pentru minoritatea maghiară din Transilvania, Csaba Asztalos a enumerat ce aceasta nu a primit de la România și primește de la Ungaria

„Am cerut Universitate în limba maghiară și nu am primit. Așa că statul ungar a înființat Universitatea Sapientia; am cerut televiziune în limba maghiară. Nu am primit. Așa că a venit statul maghiar și a înființat entitățile de media. Am cerut la Universitatea de Medicină din Târgu-Mureș să avem și predare în limba maghiară.

Această Universitate de Medicină din Târgu Mureș a fost înființată de Regele Mihai, ca universitate cu predare exclusivă în limba maghiară, și astăzi s-a ajuns acolo încât nu se respectă Legea Educației și nu s-a înființat linia de predare în limba maghiară, nu poți să faci practică bilingv în acest moment.

Așa că oamenii se gândesc să creeze o altă universitate de medicină în limba maghiară. Din nou, tot ce v-am spus înseamnă, cumva, autoizolare, dacă doriți, nu neapărat în sensul peiorativ. Am solicitat anumite bunuri, retrocedări de imobile, unele le-am primit, altele nu, altele sunt renaționalizate.

Ani la rând statul maghiar a investit în infrastructura imobiliară, școlară, socială, grădinițe etc. Am solicitat, la un moment dat, administrarea unui stadion în Sfântul Gheorghe, adică așa cum s-a făcut și în cadrul altor localități.

S-a refuzat, a decis guvernul că are să finanțeze cu nu știu câte milioane de euro construcția unui nou stadion, ca atare se lucrează la acest lucru, și pot să vă dau multe alte exemple în care statul român, într-un fel sau altul, a închis ușa, câte o dată chiar în nas, comunității maghiare.

Mă întreb eu, de exemplu, legat de liceul romano-catolic din Târgu-Mureș, vedem că suntem luați de proști, practic. Inițial s-a spus că nu se poate înființa pentru că nu s-a respectat legea, adică nu s-a făcut după cum s-a cerut, după care s-a transferat decizia la nivel local, s-a înființat, și din nou este contestat.

Care este procedura prin care o comunitate care dorește să-și reînființeze o unitate școlară o poate face? Pentru că aici e vorba de viața unor copii până la urmă. Din nou, nu se poate. La fel, aș putea să dau foarte multe exemple în care există, nu înțeleg de ce, o abordare în care parcă se interpretează cum nu se pot face lucruri sau cum nu se pot aplica drepturile minorităților naționale în România.

Acuma vorbesc în speță de maghiari. Sunt exemple și de bune practici, dar am văzut, de exemplu, un studiu cu privire la rezultatele de la BAC ale elevilor care au terminat clasele cu predare în limba maghiară anul trecut. 29 la sută dintre ei au picat examenul de limbă română, în comparație cu 9 la sută, secția română, adică o diferență de 20 la sută.

Media generală la examenul de limbă română este 5,6, la secția maghiară, pentru cei care au promovat limba română. Este o problemă uriașă pentru comunitatea maghiară modalitatea în care se predă limba română. Din nou, statul maghiar finanțează meditațiile la limba română în Harghita și Covasna și o face de ani de zile. Finanțează și meditațiile de matematică.

Cel mai mare stres pentru un copil maghiar este să învețe româna sau să promoveze examenul de limbă română, dar pentru că l-am promovat nu înseamnă că l-am și învățat. Studiile în piața muncii arată că avem o discriminare destul de importantă, 15-20 la sută salarii mai mici pentru maghiari, pentru că nu vorbesc limba română.

Și, din nou, revenim la autosegregare, caută locuri de muncă la firme unde se vorbește în interior limba maghiară, tocmai pentru a nu fi expuși, deseori, hărțuirii. Și atunci, ce face statul român? Menține de 30 de ani același sistem de predare a limbii române, care e falimentar, merge pe vechea abordare, trebuie să cunoști limba română, altfel nu ești loial statului român.

Da, este important să înveți limba română, este o obligație cetățenească s-o înveți, dar tu, stat român, răspunzi de acest lucru. Dar atunci generează o politică publică prin care poți să atingi acest scop. Altfel, avem din nou izolare și segregare”, a spus Asztalos Csaba.

În urma unor astfel de acțiuni se preia din atribuțiile statului român.

„Exact, în mod indirect preia din atribuțiile statului român și construiește o identitate națională pe un teritoriu, adică într-un bazin carpatic, care depășește granițele de stat. Nu doar în România. La fel face în Serbia, în Vojvodina, ceea ce, pentru comunitate, este un lucru benefic.

Pentru că transferă inclusiv drepturile sociale, acum chiar se simte că se construiește o identitate. Care sunt efectele în statul de cetățenie începem să vedem: crește distanța între comunități – stat de cetățenie. Adică, aici, din punctul meu de vedere, din nou, până unde poate merge? Până unde se permite”, a conchis președintele CNCD la Europa Liberă.