Tribunalul Cluj a pus capăt încercărilor aşa-zişilor moştenitori ai averii contelui Armin Mikes prin definitivarea sentinţei de anula certificatul de moştenitor al Roy Chowdhury Ecaterina Susana. Magistratul instanţei clujene a admis apelul la vechea decizie, totodată a stabilit ca Statul Român să o despăgubească pe Ecaterina Susana cu cheltuieli de judecată, însă a lăsat definitivă decizia Judecătoriei care susţine că femeia deţine îşi dobândeşte averea prin acte false.
Lăcomia le-a venit de hac
Ecaterina Suzana Roy Chowdhury (regăsită în dosare şi sub numele Katalin Zsuzsana) a pretins mai multe terenuri sau contra-valoarea acestora de la mai multe primării din ţară, sub pretextul că deţine un act de moştenitor şi că i s-ar cuveni de drept după strămoşii ei. Cu toată dragostea şi lupta pentru ceea ce i se cuvine, sau respectul pentru propria familie, Ecaterina a şi început să vândă terenurile, în special cele forestiere pe care le-a obţinut cu acte ce ulterior au fost percepute de către instanţă ca false. Acest lucru se întâmpla în timp ce pământurile erau în litigiu, atacată fiind în instanţă de ANRP pentru ”anulare act moştenitor”.
În iulie 2015, familia Chowdhury prezintă o ofertă de vânzare primăriei Floreşti, care ar fi avut întâietate la cumpărarea terenurilor aflate pe raza comunei, pentru un total de peste 90 de ha teren aflat în zona Sub Cetate. Nobilii, cereau 3500 de euro la hectar.
Primarul din Floreşti, Horia Şulea şi-a manifesta interesul pentru ca administraţia să intre în posesia terenurilor, însă a impus câteva condiţii existenţiale pentru ca tranzacţia să se facă în termeni legali şi pentru a nu fi ţepuit.
Făcând cercetări pe teren propriu, Horia Şulea descoperă în extrasul CF că, înainte cu o lună de la oferta primită de la Roy Chowdhury, adică exista o promisiune de vânzare a terenurilor pentru Varga Olipiu Bartolomeu şi Varga Iulia Corina.
Astfel că, acesta a încercat să discute cu cei de la ANRP, care ştiind care sunt intenţiile Ecaterinei, au cerut în instanţă, mai precis la Judecătoria Cluj-Napoca anularea acelui act de moştenitor.
Pe numele ei întreg, Roy Chowdhury Ecaterina Susana (născută Mikes) intra în proces în calitate de pârât în dosarul din 2014, început de ANRP, la care I s-au alăturat Statul Român şi Romsilva.
În plus, s-au găsit set de contracte care demonstrează că familia Mikes a vândut terenuri din Floreşti cu mult înainte de naţionalizare. De exemplu, în 1929, Judecătoria urbană Cluj înregistra un contract de vânzare cumpărare între Mikes Alexandru şi Comisia de Ocol pentru Expropriere şi Împroprietărire Cluj. Din nou, Mikes a primit despăgubiri pentru acele terenuri, iar exproprierea este şi în zilele noastre o metodă legitimă pentru autorităţi de a schimba destinaţia unor suprafeţe de teren.
Actele false
Prin certificatului de moştenitor nr. 100/14.07.2000, emis de BNP Jakab Etelka (I, f. 8) s-a stabilit că pârâta Roy Chowdhury Katalin Zsuzsana este unica moştenitoare legală a defuncţilor Mikes Armin, decedat la data de 21.11.1944, Mikes Klementina, decedată la data de 19.07.1953, şi Mikes Eva, decedată la data de 07.03.1978, în calitatea de nepoată de fiică. Prin acelaşi certificat de moştenitor s-a stabilit că sunt străini de succesiune prin neacceptare Wilhelmine Keyserling, Margit Brandini, în calitate de nepoate de fiică, Johanna Janka Van Horne, în calitate de fiică, Mikes Klementina, în calitate de soţie supravieţuitoare şi Mikes Eva, în calitate de fiică.
Din procesul-verbal despre dezbaterea succesiunii încheiat în anul 1946 (I, f. 117-132) reiese că în acel moment în faţa notarului public s-au prezentat şi s-au declarat erezi legali după defunctul Mikes Armin: Clementina Armin Mikes, în calitate de soţie supravieţuitoare, Clementina Carol Auersperg prin avocat Ernest Zentai, Eva Alexandru Mikes şi Hanna Geza Teleki prin avocat Ernest Zentai, în calitate de fiice. Din conţinutul aceluiaşi proces-verbal reiese şi că între persoanele prezente au avut loc discuţii cu privire la bunurile din masa succesorală, acestea convenind să fie împărţite doar bunurile rămase în urma exproprierii, şi că Clementina Armin Mikes şi Eva Alexandru Mikes nu au recunoscut dreptul de moştenire a celorlalte comoştenitoare deoarece acestea au primit zestre foarte mare.
De asemenea, reclamantul a depus la dosarul cauzei o procură prin care Johanna Geza Teleki îl împuternicea pe avocatul I. B ca în cauza succesorală a defunctului Armin Mikes să o reprezinte pentru validarea drepturilor sale de moştenitoare, să se prezinte în locul său la dezbaterea succesiunii, să facă declaraţie de acceptare în locul său şi să facă orice ar putea face ea însăşi referitor la succesiune, în calitate de moştenitoare legală a defunctului. O procură similară a dat Clementina Carol Auersperg avocatului Ernest Zentai.
Din certificatul de naştere depus la dosarul cauzei, coroborat cu certificatul de căsătorie de la f. 30, reiese că Ecaterina este născută la data de 15 octombrie 1944 şi este fiica lui Mikes I. Alexandru şi Mikes Eva.
Totată această poveste o avantaja pe Ecaterina Roy Chowdhury, însă cu toate că ei au prezentat aceste acte, s-a reuşit demonstrarea că documentele sunt nule.
Deşi emiterea unui certificat de moştenitor pe numele unei persoane care, în realitate, nu are calitatea de moştenitor, constituie un caz de nulitate, instanţa apreciază că este vorba despre un caz de nulitate relativă, fiind vorba despre încălcarea unor norme menite să protejeze interesele private ale celorlalţi moştenitori şi nu un interes public. Prin urmare, în speţă, certificatul de moştenitor atacat nu poate fi anulat pur şi simplu pentru că pârâta nu are calitatea de moştenitor pe care acest act o constată, deoarece nici reclamantul şi nici intervenienta principală nu sunt moştenitori ai defunctului Mikes Armin şi, deci, nu ar putea invoca acest caz de nulitate relativă. De altfel, acest lucru nici nu s-a solicitat, cei doi cerând anularea certificatului de moştenitor pentru un motiv de nulitate absolută, şi anume frauda la lege.
Ecaterina s-a autoproclamat unica moştenitoare
Magistraţii de la Judecătoria Cluj-Napoca au constata că Ecaterina intenţionat s-a auto-proclamat ca unica moştenitoarea a lui Armin Mikes, prin faptul că era nepoata acestuia, excluzându-le de la drept de urmaş pe mătuşile sale, inclusiv pe mama ei, toate fete ale defunctului.
„ În ceea ce priveşte poziţia subiectivă a pârâtei, instanţa reţine că, deşi buna-credinţă se prezumă, această prezumţie poate fi înlăturată printr-o probă contrară, care poate consta, la rândul său, în prezumţii judecătoreşti. În acest sens, trebuie subliniat în primul rând faptul că pârâta deţinea procesul-verbal din anul 1946 din care reieşea cu claritate că moştenirea a fost acceptată la acel moment de alte persoane, fiind greu de crezut că nu cunoştea conţinutul acestui act, pe care însă a ales să îl ignore şi să solicite emiterea unui certificat de moştenitor pe numele său. În al doilea rând, chiar şi dacă această dovadă palpabilă a acceptării succesiunii nu ar fi fost cunoscută de către pârâtă, se impune observaţia că la moartea lui Mikes Armin ea era născută de mai puţin de 2 luni şi existau alţi patru moştenitori majori, printre care şi mama sa. Este, din nou, greu de crezut că în acest context pârâta putea să îşi imagineze că ea a acceptat moştenirea la o vârstă atât de fragedă, în timp ce ceilalţi patru moştenitori au fost renunţători.” consemnează cei de a Judecătorie.
Având în vedere faptul că bunica, mama şi mătuşile pârâtei nu ar fi făcut declaraţii de acceptare a succesiunii şi nu s-ar fi prezentat la notar, acesta este fals. După cum s-a arătat, din actele autentice depuse la dosarul cauzei reiese că mama şi bunica pârâtei au fost prezente personal în faţa unui notar public şi au acceptat succesiunea, în vreme ce mătuşile sale au făcut acelaşi lucru prin reprezentant. Împrejurarea că în procesul-verbal din 1946 se consemnează inclusiv discuţiile purtate între aceste persoane în faţa notarului public face greu de crezut că acesta este un fals. Mai mult, nu trebuie uitat că este vorba despre un act autentic, chiar dacă de o anumită vechime, iar cele consemnate în el fac dovada până la declararea sa ca fals, ceea ce pârâta nu a solicitat niciun moment.
Instanţa a decis anularea ”certificatul de moştenitor nr. 100/14.07.2000 emis de BNP Jakab Etelka”. Desigur, sentinţa a fost una cu drept de apel. Astfel că după ce în luna martie a acestui an, a apărut motivarea de la Judecătorie, sentinţă ce conţinea datele prezentate mai sus, cei implicaţi în proces au contestat-o la Tribunalul Cluj.
Verdictul final: certificatul este nul
La sfârşitul lunii trecute, în 30 septembrie, magistraţii de la Tribunalul Cluj au decis definitiv anularea actului. În speţă, au admis parţial apelul şi au stabilit că Statul Român prin ANRP este obigat să plătească Ecaterinei cheltuieli de judecată în valoare de 2000 lei(pentru judecata de fond) şi 5400 lei (pentru apel), însă a lăsat neschimbată sentinţa dată de prima instanţă
„ Admite în parte apelul declarat de apelanta Roy Chowdhury Ecaterina Susana, împotriva Sentinţei civile nr. 9480/16.10.2015, pronunţată în dosarul nr. 23945/211/2015 al Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care o schimbă în parte, după cum urmează: Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, în contradictoriu cu pârâta Roy Chowdhury Ecaterina Susana, ca neîntemeiată.Respinge cererea de intervenţie în interes propriu formulată de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, în contradictoriu cu pârâta Roy Chowdhury Ecaterina Susana, ca neîntemeiată. Obligă Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor să plătească reclamantei Roy Chowdhury Ecaterina Susana cheltuieli de judecată parţiale la fond, în sumă totală de 2000 lei, în cuantum de câte 1000 lei fiecare. Menţine restul dispoziţiilor din sentinţa atacată.Respinge ca inadmisibil apelul incident formulat de Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice împotriva aceleaşi sentinţe. Obligă Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor să plătească reclamantei Roy Chowdhury Ecaterina Susana cheltuieli de judecată parţiale la apel, în sumă totală de 5406 lei, respectiv câte 2703 lei fiecare”, se arată în decizia magistraţilor Tribunalului Cluj.
Proces în derulare pentru pământul de sub Polus
Cu toate că în septembrie s-a pronunţat această sentinţă, Ecaterina Susana Roy Chowdhury este recalată de către Farcaş Letiţia într-un alt dosar ce a ajuns pe mâna judecătorilor de la Tribunalul Cluj, pentru o parcelă de pământ ce astăzi reprezintă unul dintre colţurile terenului pe care s-a construit Polus Center.
Letiţia Fărcaş este prima clujeancă ce are documentele prin care se atestă faptul că grofii din Floreşti vor să intre în posesia unor terenuri pentru care strămoşii lor( dacă se demonstrează că sunt rude), au fost despăgubiţi de stat pentru terenurile deja vândute la oameni în perioada războiului.
Conform contractului de vânzare cumpărare deţinut de Letiţia Fărcaş, Mikes i-a vândut o parcelă ce în prezent se află lângă Polus Center, bunicului ei, Emil Poruţiu. Însă beneficiarul parcelei a fost plecat în război, iar la întoarcere nu şi-a mai putut revendica terenul. Odată instaurat comunismul, pământurile au fost luate în proprietatea statului, iar după căderea regimului, s-a instalat un haos total cu reîmproprietărirea terenurilor.
Însă la ultimul termen, în şase octombrie, Ecaterina nu s-a prezentat, cu atât mai puţin avocatul acesteia, instanţa stabilind o amânare a termenului până la începutul lunii noiembrie.
