Chiar daca premierul sarb l-a asigurat pe Victor Ponta de cele mai bune intenţii faţa de minoritatea romana, unui preot sarb i s-a permis sa ameninţe in cadrul unei emisiuni televizate ca daca romanii din Timoc şi Voivodina continua sa insiste asupra drepturilor lor, se va isca un razboi interetnic.
Dupa intalnirea primului ministru al Romaniei Victor Ponta cu premierul sarb Ivita Dacic in Sebia apar tot mai multe semnale ca presiunile asupra romanilor/vlahilor din Timoc vor fi şi mai mari decat inaintea intalnirii celor doi, transmite corespondentul Romanian Global News din zona. Un astfel de semnal a fost emisiunea “Exploziv” de pe televiziune de pe “Parva TV”, difuzata joi 25 octombrie in Serbia.
Intreaga emisiune a avut o tenta puternic antiromaneasca, incitand impotriva enoriaşilor romani din localitatea Boboba care doresc biserica romaneasca şi slujba in limba materna. Adus in emisiune ca aparator al valorilor sarbe şi al Bisericii Ortodoxe Sarbe, reprezentantul BOS, Dragolum Doncic a ameninţat pe romanii/vlahii din Timoc cu razboi interetnic, declarand in direct la televiziunea sarba ca Romania vrea sa alipeasca teritoriul Timocului.
„Doresc sa faca rascoala”
„Ei doresc sa faca rascoala in popor, sa dovedeasca ca sunt rumani şi sa alipeasca acest teritoriu de Romania. Aici se poate intampla conflictul, ştiţi ca razboaiele religioase sunt cele mai periculoase, aici se poate varsa sange”! a incheiat ameninţarea reprezentantul Bisericii Ortodoxe Sarbe. O lecţie de purtare creştina a dat parintele Sarian, parohul Bisericii Ortodoxe Romane din localitate care pus sa comenteze a susţinut ca este prieten atat cu sarbii ortodocşi la fel ca şi cu credincioşii sai romani, arata publicaţia citata.
Romanian Global News reaminteşte ca in Timoc existau circa 80 de biserici şi 17 manastiri romaneşti, atunci cand Serbia a incorporat acest teritoriu. Toate au fost distruse sau preluate de Biserica Ortodoxa Sarba. Raspunzand dorinţei credincioşilor romani/vlahi din Timoc de a se intoarce la Biserica Mama, Biserica Ortodoxa Romana a reconstruit dupa anul 2000 doua bisericuţe in doua localitaţi şi a infiinţat mai multe parohii. Toate acestea pe fondul ameninţarilor cu moartea, refuzului de a acorda autorizaţii de construcţii şi altor presiuni carora Parintele Boian, Protopop al BOR, ca şi alţi preoţi romani ai protopopiatului sunt nevoiţi sa le faca faţa.
In scurta sa vizita la Belgrad, Victor Ponta a avut şi o intalnire cu reprezentanţii asociaţiilor romaneşti din Serbia. La aceasta au luat parte lideri marcanţi ai comunitaţilor romaneşti din Voivodina şi Timoc dar şi conducerea organizaţiilor care deservesc mai degraba interesele sarbe, arata Romanian Global News din Serbia.
Diplomatic, totul e OK
Liderii din Timoc i-au prezentat lui Ponta situaţiile in care este pusa comunitatea, inclusiv ultimele evoluţii legate de modul in care autoritaţile inţeleg sa introduca limba romana in şcoli. Unul din liderii spirituali ai romanilor de peste graniţa, parintele Boian a expus situaţia dificila a Bisericii Ortodoxe Romane şi problemele grave provocate de autoritaţile sarbe, iar Pedrag Balasevic, Preşedintele Partidei Democrate a Rumanilor din Serbia, a completat cu prezentarea generala a starii şi problemelor romanilor/vlahilor din Timoc, arata Romanian Global News.
Premierul Victor Ponta a declarat ca nu doreşte sa existe o legatura intre problema minoritaţii vlahe şi continuarea procesului de integrare europeana a Serbiei, potrivit realitatea.net. „Anul trecut, in calitate de lider al opoziţiei, am criticat legatura facuta intre problema vlahilor şi candidatura Serbiei la UE. Nici acum, cand sunt premier, nu mi-am schimbat parerea, deoarece şi noi am suferit presiuni inainte de aderarea la UE şi nu dorim sa facem altora acelaşi lucru”, a declarat Ponta.
De asemenea, premierul Ivita Dacic a reiterat ca Serbia şi Romania au bune relaţii tradiţionale, ca trebuie cautate interesele comune şi eliminate problemele care pot deranja bunele relaţii. Referindu-se la „problema vlahilor” şi problema minoritaţii romane din Serbia, Dacic a spus ca nu doreşte ca la aceste teme sa lucreze sub presiune, ci trebuie sa fie parte a politicii duse de Serbia – politica egalitaţii in drepturi a minoritaţilor naţionale.
Diana Gabor
