FEKETE S. MARCZIKA ISTVAN este implicat în mai multe dosare penale care sunt judecate pe rolul instanțelor clujene. Printre infracțiunile de care este acuzat se numără trafic de bani falși, furt din bancomate, dar și alte infracțiuni. Fiind recidivist, Tribunalul Cluj l-a condamnat într-un dosar de constituire de grup infracţional organizat la patru ani și zece luni de închisoare. Însă, după ce a făcut apel, Curtea de Apel Cluj a constatat că a intervenit prescripția faptelor și a suspendat executarea pedepsei.
În urmă cu câțiva ani, procurorii l-au trimis în judecată pe Fekete-Marczika Istvan, în stare de arest preventiv, pentru complicitate la punerea în circulație de valori străine falsificate, complicitate la înșelăciune și deținerea de valori străine falsificate în vederea punerii lor în circulație. În același dosar a fost trimis în judecată și Sorin Marius Terec, tot în stare de arest preventiv, pentru complicitate la punerea în circulație de valori străine falsificate, complicitate la înșelăciune, deținerea de valori străine falsificate în vederea punerii lor în circulație, conducerea unui vehicul pe drumurile publice având permisul de conducere anulat, fals în înscrisuri sub semnătură privată, iar Balint Carol, arestat preventiv în lipsă, a fost trimis în judecată pentru punere în circulație de valori străine falsificate, înșelăciune, conducerea unui vehicul pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au menționat că, la propunerea și cu sprijinul lui Terec, Fekete-Marczika Istvan a achiziționat în cursul lunii mai 2015, suma de 20.000 euro compusă din bancnote falsificate în cupiură de 200 euro, din localitatea Ruse, Bulgaria, de la cetățeni bulgari rămași neidentificați.
„În 21 mai, Fekete-Marczika Istvan, prin interpusul Balint Carol, a pus în circulație pe raza municipiului Cluj-Napoca suma de 8.600 euro în bancnote contrafăcute din cupiura de 200 euro, cu ocazia achiziționării unui autoturism marca BMW3, după ce, cu două zile înainte, cei trei inculpați au încercat să pună în circulație pe raza județului Maramureș sumele de 18.000 euro, respectiv 15.400 euro, cu ocazia achiziționării unor autoturisme marca BMW, tranzacții care nu s-au mai efectuat”, arătau procurorii.
În cadrul acestui dosar, judecătorii de la Tribunalul Cluj au constatat printr-o hotărâre judecătorească nulitatea absolută a unei percheziții domiciliare făcute la Fekete Marczika Istvan.
Schema furtului din bancomate
În urmă cu trei ani, procurorii DIICOT Cluj au dispus reţinerea pentru o perioadă de 24 de ore a inculpaţilor Fekete-Marczika István, Purcar Ioan şi Purcar Sorin, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat fraudă informatică, în formă continuată şi acces ilegal la un sistem informatic.
Potrivit dosarului, începând cu 2016, Purcar Sorin, Purcar Ioan şi Fekete Marczika Istvan au constituit un grup infracţional organizat, la care ulterior au mai aderat alte trei persoane, care a avut ca scop realizarea de operaţiuni frauduloase prin efectuarea de operaţiuni de deschidere de conturi şi de depunere/retragere de sume de bani de la ghişee şi bancomate amplasate pe raza judeţelor Cluj, Sălaj, Mureş şi Braşov, aparţinând unei unităţi bancare.
Membrii grupului au recrutat 34 de persoane fizice care aveau o situaţie materială precară şi pe care, sub diferite pretexte şi cu promisiunea unui ajutor financiar, le-au convins să-şi deschidă conturi bancare la o unitate bancară de pe teritoriul României, cu carduri ataşate. Ulterior deschiderii acestor conturi, titularii au predat cardurile ataşate membrilor grupării infracţionale comunicându-le totodată şi codurile PIN. După activarea cardului bancar, în contul la care acest instrument era ataşat,inculpaţii efectuau operaţiuni test de depunere (de regulă, prin APT) -retragere de numerar (la bancomat), de sume mici de bani, pentru a verifica dacă este funcţional contul. Ulterior (de regulă, în aceeaşi zi şi la scurt timp de la finalizarea cu succes a operaţiunilor-test), contul era alimentat cu aproximativ 4000 de lei, în majoritatea cazurilor prin depuneri de numerar la APT, aparate automate situate pe raza judeţelor Sălaj şi Cluj. În aceeaşi zi, la scurt timp, unul dintre membrii cu rol de „însoţitor” şi titularul contului bancar se prezentau la o unitate teritorială a unităţii bancare. La indicaţia „însoţitorului”, titularul de cont îl informa pe funcţionarul de la ghişeu că doreşte să ridice banii din cont – circa 4000 de lei, sens în care îi prezenta un act de identitate, timp în care unul dintre membrii cu rol de „utilizator de card” se afla deja la bancomat (având asupra sa cardul şi PIN-ul aferente contului aparţinând respectivului titular) şi comunica telefonic permanent cu „însoţitorul”. În momentul în care „însoţitorul” sesiza că funcţionarul bancar iniţiase, în sistemul informatic al băncii, operaţiunea de retragere de numerar (prin interpretarea „mişcărilor” acestuia), îl anunţa telefonic pe „utilizatorul de card”, care avea acces în contul titularului de card, şi tasta la bancomat comenzile de retragere a sumei de cca 4.000 de lei.
Inculpaţii aveau reprezentarea că suma respectivă nu mai exista în contul bancar şi profitau de faptul că „bancomatul” nu ştia încă acest lucru, respectiv de acel interval foarte scurt de timp (câteva secunde) necesar pentru transmiterea informaţiilor de la staţiile de lucru ale funcţionarilor bancari către serverul băncii, pe de-o parte, şi pentru transmiterea informaţiilor de la bancomate către serverul băncii, pe de altă parte.
Urmare a ridicării (de la ghişeu) şi a retragerii (de la bancomat) simultane de numerar – suma de aproximativ 4.000 de lei, în contul titularului erau înregistrate două operaţiuni bancare realizate într-un interval de câteva secunde, fapt ce se solda cu înregistrarea unui „descoperit neautorizat de cont”, respectiv cu păgubirea băncii cu suma retrasă la bancomat. Prejudiciul produs în cauză este în sumă de 72.249,55 de lei.
Condamnare cu prescripție
Inițial, Tribunalul Cluj i-a condamnat la închisoare cu executare pe capii rețelei care se ocupa de furtul banilor din bancomate. Însă, la Curtea de Apel Cluj magistrații au decis că în dosar a intervenit prescripția faptelor.
”Constată că legea penală mai favorabilă este Noul Cod penal. În baza art. 396 alin. 6 rap. la art. 16 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale potrivit art. 154 alin. 1 lit. d rap. la art. 155 alin. 4 Cod penal, încetează procesul penal pornit împotriva inculpaţilor: PETROVAN P. SORIN PAVEL, pentru săvârșirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, în modalitatea iniţierii şi constituirii unui grup infracţional organizat, urmat de săvârşirea unor infracţiuni, LAVRIC (fost BERECZ) ATTILA JANOS (…), FEKETE S. MARCZIKA ISTVAN (…) ŞAROŞI S. VASILE CIPRIAN, (…) GAVREA I. NICOLAE OCTAVIAN (…)”, arată o parte din soluția pe scurt a instanței. Complementar, Fekete și Lavric au fost puși să plătească un prejudiciu de aproape 60.000 de lei, iar Lavric va trebui să achite cu titlu de despăgubiri peste 1,2 milioane de lei.
Colecționar de dosare
Într-un alt dosar, FEKETE S. MARCZIKA ISTVAN, din localitatea Băgara, comuna Aghireșu, este acuzat că, împreună cu o casieră de la centrul comercial Vivo, înlocuia prețul de pe eticheta unor produse scumpe cu altul, mult mai mic. În urmă cu jumătate de an, pe numele lui erau emise două mandate de executare a pedepsei cu închisoarea, unul de 2 ani și jumătate pentru înșelăciune și altul de 3 luni pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor.
De asemenea, el a mai fost condamnat și pentru fraudă informatică într-un alt dosar.
Imbecilul Terec Sorin Marius, cel care locuieste langa podul Calvaria, l-am vazut conducand masina prin oras, este vecin cu mine, deci nu inteleg cum de are permis. Pana acum a tot scapat de condamnari , incepand din 1995, pentru ca a prezentat o hartie semnata de IML Mina Minovici, prof Belis, unde scria „negru pe alb” ca numitul Terec este iresponsabil, adica nebun, dus cu pluta. La scurt timp i-a fost anulat permisul dar el are si acum permis. Pe numele lui a fost deschis la Parchet un dosar penal , referitor la conducerea fara permis , dar este…in lucru. Probabil va primii NUP peste cativa ani.Ce va tot mirati dom’le …procurorii nu au si ei dreptul sa castige niste bani…si ce…trebuie sa fim o tara cu judecatori saraci? Terec este un borfas, toata viata lui a furat. A falsificat actele unei firme, a obtinut carnet de CEC si a emis file cec fara acoperire, a cumparat tot ce se putea, trei tiruri de zahar de la Lugoj, un tir de anvelope din Baia Mare, o cisterna cu motorina de la o alta firma, vreo 50 de congelatoare de la o firma din Cluj, a furat din Romania si strainatate autoturisme pe care le-a vandut la Chisinau, la Camera de Comert Izvor, a falsificat acte impreuna cu o studenta de la UBB, fica fostului ministru de interne din Republica Moldova. Intrebarea este…ce nu a facut? Inca e viu….
Stiu ca de activitatea infractionala a lui Terec s-au ocupat mai multi politisti din Cluj, col Cotoara, col Pintea, col Pop Puscas, col Toma Rus si multi altii
Inca odata, cu multa nesimtire, tovarasii ciubucari din justitia de rahat clujeana, scapa de la puscarie niste infractori. Intrebarea este cu cat au cotizat infractorii si cum au platit? Direct la judecatori sau prin intermediari…grefiera, avocati… Daca ar fi dorit, judecatorul de caz, ar fi dat o hotarare in 3-4 luni. Cunosc cazul, probele puse la dispozitie in dosar, au fost foarte clare Am dovezi ca un judecator vedeta a batut palma cu trei infractoare iar in curand fapta va fi prescrisa iar pagubitii/fraierii vor ramane cu ochii-n soare….
„Justiția de rahat clujeană, scapă de la pușcărie infractori”, dar PROBABIL SE TEM să aplice Legea, instanțe „slabe de înger”, ce dovedesc clemență, indulgență, teamă de a condamna cu executare așa cum e litera și spiritul legii ? Restul poate fi complicitate sau favorizare ?