Şmecheria pariurilor sportive

Guvernaţii au pus ”batista pe ţambal” în cazul afacerilor cu pariurile sportive. Aceste afaceri sunt impozitate cu doar 5% potrivit unei legi, neschimbate, din 2003. Potrivit reprezentanţilor unei organizaţii patronale din domeniul jocurilor de noroc, în practica europeană privind legislaţia care vizează jocurile de noroc, „GGR – Gross Gaming Revenue”, indicatorul este calculat ca diferenţa dintre încasările brute colectate de la participanţii la activitatea de jocuri de noroc şi premiile plătite către jucători. Conform statisticilor Ministerului Finanţelor, la nivelul ţări sunt înregistrate peste 60.000 de jocuri de noroc de tip “păcănele”, iar în această afacere sunt implicate aproape 500 de societăţi comerciale. La nivelul Clujului sunt înregistrate, până acum, peste 3.000 de “păcănele” gestionate de 19 societăţi comerciale.

Potrivit Romanian Bookmakers, organizaţia patronală a industriei de pariuri sportive, reprezentanţii asociaţiei doresc să atragă atenţia asupra faptului că o serie de prevederi din Codul Fiscal afectează nejustificat activitatea operatorilor din domeniu şi, implicit, încasările bugetare generate de aceştia.

”Codul Fiscal, chiar şi în versiunea proiectului aflat în aceste zile în dezbatere la Camera Deputaţilor, nu oferă, în opinia Romanian Bookmakers, cadrul legislativ corespunzător, atât din perspectiva autorităţii de stat, cât şi a operatorilor din industria pe care o reprezentăm. Ne referim, în primul rând, la prevederile Articolului 18, din Titlul II, Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, „Impozitul pe profit”, Capitolul I, „Dispoziţii generale”:”Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, şi în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate”. Articolul 18 şi impozitul de 5% calculat asupra veniturilor au fost adoptate în 2003, în concordanţă cu conjunctura economică existentă în România acum 12 ani, şi au fost formulate în sensul reunirii sub aceeaşi umbrelă a câtorva tipuri de activităţi cu risc ridicat de evaziune fiscală şi al impozitării cu 5% a veniturilor înregistrate de acestea în scopul protejării încasărilor de venituri fiscale ale statului. Argumentele legiuitorului, solide la vremea aceea, au fost reprezentate de insuficienţa pârghiilor de control aflate la îndemâna autorităţilor fiscale și de volatilitatea ridicată a bazei de impozitare în activităţile specificate”, arată Dan Schwartz, consultant fiscal în cadrul asociaţiei patronale.

3.000 de păcănele pentru clujeni

Referitor la jocurile de noroc de tip slot – machine, conform statisticilor Ministerului Finanţelor, la nivelul ţări sunt înregistrate peste 60.000 de jocuri de noroc de tip “păcănele”, iar în această afacere sunt implicate aproape 500 de societăţi comerciale. La nivelul Clujului sunt înregistrate, până acum, peste 3.000 de “păcănele” gestionate de 19 societăţi comerciale.

Aceste jocuri de noroc trebuiesc autorizate acum de Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc. La nivelul Clujului există cereri pentru câteva sute de aparate de tip slot machine. Taxa de autorizare pentru fiecare joc este de 2.000 de lei/ trimestru, iar emiterea licenţei de funcţionare pentru un an costă 30.000 de lei. Acest oficiu funcţionează în subordinea Guvernului şi „acordă dreptul de organizare şi funcţionare, monitorizează, supraveghează şi controlează activităţile din domeniul jocurilor de noroc”, iar oficiul are dreptul şi de a „anula, revoca şi suspenda efectele documentelor privind dreptul de organizare şi funcţionare în domeniul jocurilor de noroc şi ale deciziilor emise”. Comitetul de supraveghere din cadrul acestui oficiu este condus de Cristinela Odeta Nestor (fost director al Direcţiei Financiar – Contabilitate din Loteria Română) și de Gheorghe Gabriel Gheorghe (fost comisar-șef adjunct al Gărzii Financiare Sibiu), iar cei doi au drepturi executive în acest consiliu. Ceilalţi membri neexecutivi sunt Steluţa Claudia Oncică, reprezentant al Oficiului Naţional de Prevenire şi Spălare a Banilor, Marcel Claudiu Scarlatache, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Ionuţ Sebastian Iavor, secretar general al Ministerului Tineretului şi Sportului, Dumitru Florian, reprezentant al ANAF, Ionuţ Mircea Popescu, angajat în cadrul Secretariatul General al Guvernului, Mihaela Ioana Kaitor, angajat în cadrul Ministerului Culturii şi Frederick James Kolman, reprezentant al Cancelariei Primului Ministru. În timp ce Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc ţine societăţile de jocuri de noroc în “şah”, Guvernul a aprobat normele metodologice la hotărârea de guvern care reglementează jocurile de noroc din România. Astfel, prin intermediul acestor norme, Loteria Română are o poziţie de monopol, în timp ce firmele private se îndreaptă spre faliment din cauza concurenţei neloiale. Reprezentanţii unei asociaţii a patronatelor din industria românească a jocurilor de noroc se plâng de discriminare. ei acuză că, în timp ce Loteria Română nu este taxată pentru jocurile tip slot – machine, cunoscute sub denumirea populară de “păcănele”, firmelor de profil care au jocuri de acest tip li se percepe o taxă. Consiliul Concurenţei s-a sesizat în legătură cu faptul că Loteria Română este protejată în detrimentul celorlalte societăţi.

Intervenţii în Codul Fiscal

”Menţinerea acestei prevederi legale are drept consecinţă accentuarea dificultăţilor înregistrate de operatorii economici din domeniul pariurilor sportive, care activează în deplină transparenţă şi corectitudine fiscală, prin menţinerea unei sarcini fiscale nejustificat de ridicate indiferent de rezultatul financiar (negativ sau pozitiv) înregistrat de aceştia. În acest fel, în loc să producă o creştere economică prin încurajarea investiţiilor în industria specifică şi, în consecinţă, să aducă venituri suplimentare la bugetul statului, impozitul de 5% asupra veniturilor a devenit o adevărată frână în dezvoltare şi un obstacol de netrecut în calea creşterii volumului încasărilor de impozite şi taxe la bugetul consolidat al statului. Menit să protejeze la un moment dat încasările bugetare, Articolul 18 din Codul Fiscal devine tot mai mult un inhibitor care diminuează, de fapt, în prezent, atât nivelul activităţii economice, cât şi volumul veniturilor fiscale ale statului! O intervenţie oportună din partea legislativului acum, când noul Cod Fiscal se află în dezbaterea Camerei Deputaţilor, ar fi aceea de a exclude pariurile sportive din lista activităţilor obligate de Articolul 18 la aplicarea plafonului minim de impozitare”, mai arată reprezentanţii asociaţiei patronale.