Societăţile private caută soluţii pentru evitatrea crizei

Ceea ce acum câteva săptămâni era doar un zvon, acum este o certitudine: criza economică a venit şi la noi în ţară. De fapt, România a fost cel puţin la fel de afectată ca şi alte state. Cluj este poate unul dintre cele mai bune exemple de judeţe care au fost lovite din plin de criza economico-financiară globală. Mai toate maile companii şi întreprinderi au fost afectate, acestea fiind nevoite să disponibilizeze o parte din angajaţi. Someş SA Dej, SC Napolact, SC Vlădeasa Huedin, SC Hidroconstrucţia SA, SC Hidroconstrucţia SA, SC Pufarom Prodcom SRL, SC Blando Comimpex, SC Transelectrica, Com Fashion SRL, SA Simpatub SA, SC Sticla Turda SA, SC Toscano SRL, Transfond SA,  SC Cosmoart SRL, Cercom Arieşul Turda sau Cecom Arieşul Turda, sunt doar o parte din marile companii clujene care au fost nevoite să întreprindă deja disponibilizări şi cel mai probabil este că vor mai face acest lucru şi în anul care va veni. În România, domeniile cele mai afectate de recesiune sunt piaţa imobiliară, bursa şi asigurările, sistemul bancar, siderurgia, industria auto, textilele, transporturile, industria auto şi turismul de afaceri.

Societăţile private, în căutarea soluţiilor

Călin Popescu Tăriceanu, premierul încă în funcţie a afirmat într-o declaraţie de presă că „efectele crizei financiare internaţionale încep să se simtă şi la noi. Nu vreau să rămânem pasivi şi să credem că nu există remediu la aceasta criză”. Societăţile private româneşti se pregătesc acum să facă faţă crizei în anul care urmează şi sunt în căutarea unor noi soluţii. Augustin Poptelecan, proprietarul firmei de mobilă ,,Casa Augustin” ne-a declarat „Chiar acum lucrăm la un plan de măsuri pentru evitarea impactului crizei economice asupra acestei firme. Aceste măsuri vizează în primul rând modernizarea, o ofertă îmbunătăţită către clienţi, mai ales în ceea ce priveşte raportul calitate – preţ, reorganizarea, ceea ce nu înseamnă neapărat să dăm oameni afară din firmă. Noi sperăm să nu fim nevoiţi să operăm disponibilizări de personal în 2009”. Compania Nokia de la Jucu a trimis în şomaj tehnic 104 angajaţi, care aveau contracte de muncă pe perioadă determinată. Mai mult decât atât, conducerea fabricii a decis ca anul acesta să oprească producţia între 22 decembrie 2008 şi 5 ianuarie 2009, pentru a permite angajaţilor să petreacă sărbătorile alături de familiile lor şi să se odihnească, pentru a fi pregătiţi să facă faţă provocărilor din 2009. Reprezentanţii companiei Nokia sunt foarte reticenţi în privinţa dezvăluirii planurilor stabilite în legătură cu anul 2009. Întrebată despre măsurile pe care compania finlandeză Nokia le are în vederea evitării crizei financiare globale, Monica Alb, purtătorul de cuvânt al companiei finlandeze a refuzat să ne comunice punctul de vedere oficial al societăţii legat de această problemă. „Din păcate, politica companiei nu ne permite să comentăm şi să furnizăm astfel de informaţii deoarece sunt confidenţiale”.

Reducerea bugetului de publicitate, nerecomandată

O măsură pe care multe companii o au în vedere este reducerea bugetului pentru reclame. În ultima vreme, tot mai multe companii multinaţionale sau deţinute de antreprenori locali au decis, la recalcularea bugetelor, să taie din cheltuielile pentru publicitate şi marketing. Specialiştii în comunicare spun însă că publicitatea este cea care aduce cele mai mari volume de vânzări în perioade dificile, iar companiile trebuie să profite de oportunităţile din perioada care urmează. Pentru a avea creşteri ale vânzărilor în perioada următoare sau măcar pentru a nu avea scăderi de vânzări, o soluţie ar fi eficientizarea managementului de brand, potrivit reprezentanţilor companiilor din industria publicităţii. O altă soluţie pentru depăşirea perioadelor de criză este implicarea consumatorilor în activităţile de marketing ale companiei. “Publicitatea din timpul scăderii activităţii economice nu ar trebui să fie privită ca o piedică pentru profit, ci ca un colaborator la profit”, a declarat Yonathan Dominitz, fondatorul agenţiei de publicitate Mindscapes, în cadrul unui seminar organizat de IAA (International Advertising Association). Acesta consideră că şi creşterile cotei de piaţă aduse de publicitate pot fi realizate cu o politică de costuri mai eficientă în timpul recesiunii. De asemenea, Mihai Ghyka, marketing and business consultant în cadrul IAA a mărturisit că “oamenii resimt nesiguranţa din interiorul companiei în care lucrează. Fiecare se gândeşte în primul rând la sine, la viitorul său. Companiile trebuie să comunice în interior, să se faca reduceri de personal, dar să păstreze liderii eficienţi”.

Creşterea economică va încetini semnificativ

Unul din efectele cele mai importante ale crizei economice este regresul economic care va avea loc în anul 2009. Creşterea economică a României va încetini de la 8,6% în 2008 la 3,2% anul viitor, pentru ca în 2010 să se accelereze la 5,8%, potrivit raportului Perspective Economice Globale 2009 al Băncii Mondiale (BM). Experţii BM anticipează adâncirea semnificativă a deficitului de cont curent al României, de la 14,1% din PIB în 2007 la 15,5% din PIB în acest an. Totuşi, analiştii instituţiei estimează că deficitul de cont curent se va reduce la 8,6% din PIB anul viitor şi la 7,4% din PIB în 2010. Previziunile analiştilor BM sunt mai pesimiste decât estimările Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) pentru perioada 2008-2010, atât privind creşterea economică cât şi deficitul de cont curent. Potrivit prgnozei de toamnă a CNP, ritmul de creştere al economiei româneşti se va situa la 9,1% în 2008, urmând să cobore la 6% în 2009 şi să se accelereze la 6,3% în 2010. Regiunea Europa Centrală şi de Est, care include Bulgaria, Polonia, România şi statele baltice, se va confrunta cu reducerea creşterii economice de la 6,6% în 2007 la 5,5% în acest an, în contextul în care încetinirea cererii din zona euro a afectat exporturile, iar autorităţile unele state care se supraîncălzeau au înăsprit politicile fiscale şi monetare pentru a diminua presiunile inflaţioniste. Călin Popescu Tăriceanu a declarat că „nu este o problemă specifică României. Lipsa de încredere se reflecta şi în alte sisteme bancare. Societăţile comerciale nu-şi mai pot realiza planul de afaceri. Este nevoie de asigurarea lichidităţilor pe piaţă, care se poate realiza numai prin restabilirea încrederii, pentru ca lichidităţile nu au dispărut ci s-au deplasat în alte zone”.

Construcţiile, lovite din plin de criză

Domeniul construcţiilor este unul dintre cele mai afectate de criza financiară globală iar efectele se văd încă de pe acum. Peste 70.000 de angajaţi din construcţii vor fi trimişi în şomaj până la începutul lunii ianuarie şi alţi 35.000 de muncitori pot fi disponibilizaţi în primele luni ale anului viitor, urmând să primească 75% din salariu din ianuarie până în martie 2009. “Casa Socială a Constructorilor va asigura 75% din salariu pentru aproape 35.000 de angajaţi până în luna aprilie, însă dacă nu se întrevede o revigorare a activităţii din contrucţii, până în primăvară, aceştia urmează a fi trimişi în şomaj. Aceştia li se vor alătura celor aproape 70.000 de angajaţi care vor fi disponibilizaţi până în luna ianuarie 2009”, a precizat preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor din Costrucţii (ARACO), Laurenţiu Plosceanu. “Dacă în urmă cu două luni puteam vorbi de majorări salariale de 15% – 25% pentru 2009, acum cele mai optimiste scenarii prevăd o creştere medie a salariilor de 10%. Nu exclud ca salariile să crească în trepte, o primă majorare urmând să aibă loc în primul trimestru din 2009, iar creşterile ulterioare să depindă de cât de uşor vor putea fi obţinute creditele de la bănci”, a explicat Plosceanu. Preşedintele ARACO susţine că salariile mici din construcţii vor creşte în luna ianuarie de la 570 lei la 640 lei. Şi industria a de apărare din România a fost afectată de criza economică. Astfel, în 2009, Romarm Bucureşti va avea numai 1.200 angajaţi, ceea ce înseamnă cu 300 de persoane mai puţin decât în acest an, în timp ce Avioane Craiova îşi va păstra actuala schemă de personal, care include 100 de salariaţi. În total, numărul angajaţilor pentru operatorii economici din industria de apărare a fost stabilit la maximum 1.300 de persoane.

Andreea Mitrică