Potrivit ordonanţei de urgenţă care reglementează ridesharing-ul în România, șoferii care lucrează pe aplicații de genul Uber, Clever, Bolt sau Yango, vor avea la dispoziție patru luni pentru a intra în legalitate.
Oamenii trebuie să obţină o autorizaţie de transport alternativ de la ARR Autoritatea Rutieră Română (ARR), document care are o valabilitate de trei ani. Această autorizaţie se va elibera în maximum 15 zile lucrătoare de la depunerea dosarului şi după achitarea unei taxe de 300 de lei. Apoi, maşina trebuie să aibă o copie conformă a autorizaţiei şi un ecuson. Aceasta are o valabilitate de unul, doi sau trei ani, se va obţine tot de la ARR, la cerere, în maximum 15 zile lucrătoare, în baza unui dosar şi a unei taxe de 100 de lei pentru fiecare an de valabilitate. Ecusonul, care se va pune pe faţa şi spatele maşinii, va fi obţinut tot de la ARR pentru un tariff de 8 lei perechea. Un simplu calcul ne arată că pentru autorizarea iniţială este necesară o investiţie de cel puţin 600 de lei. La aceasta se adaugă o serie de costuri suplimentare cum ar cele pentru obţinerea avizului medical şi psihologic sau cele pentru casa de marcat.
Ordonanţa prevede că, dacă se încasează bani direct de la clienţi (adică pasagerul plăteşte pe loc cu numerar sau cu card bancar), va trebui folosită o casă de marcat cu jurnal electronic şi va trebui să se emită bon fiscal sau factură.
Dacă plata se va face automat prin intermediul aplicaţiei de ridesharing, obligaţia casei de marcat nu va exista, dar va trebui emisă clienţilor o factură electronică, tot prin intermediul aplicaţiei.
