Sorin Apostu: “Clujul este un oraş de servicii de înaltă calitate”

Primarul Sorin Apostu a expus pentru Gazeta de Cluj care sunt principalele schimbări care vor avea loc în oraş până anul viitor, printre care unele legate de infrastructura de transport, iar altele de viaţa culturală a municipiului. De asemenea, edilul ne-a vorbit despre proiectele administraţiei şi eficientizarea implementării lor.

Reporter: Cum va arăta Clujul în 2012? Care vor fi schimbările vizibile cu ochiul liber, ca infrastructură şi aspect general, pe care le vor observa clujenii?

Sorin Apostu: În primul rând, dacă este să începem cu centrul, va fi o extindere a zonelor pietonale, o regândire a circulaţiilor auto şi, de ce nu?, faptul că practic cele mai multe proiecte începute deja se vor finaliza sau altele vor prinde contur. Deja există prezumţia că anul 2012 va fi un an hotărâtor în ceea ce priveşte imaginea de viitor a Clujului. Şi aici mă refer la faptul că în 2012 va fi finalizat principalul tronson de circulaţie la linia de tramvai Mănăştur-Gară. Vor apărea acele tramvaie noi, moderne, care cu siguranţă vor avea ceva de spus în ceea ce priveşte aspectul urban, metropolitan, european al oraşului. Sala Polivalentă, care, sigur, împreună cu întregul complex sportiv din zonă şi Parcul Central, clădirea Cazino, care vor fi reabilitate din bani europeni, vor da un alt aspect acelei zone a Clujului. Faptul că, sperăm, atunci vom începe construcţia Centrului Cultural Transilvania şi a Filarmonicii, vom regândi zonele centrale, strada Kogălniceanu, străzile aferente zonei centrale.
Iar dacă este să ne referim la cartiere, vor fi finalizate deja trei parkinguri de cartier, vor fi începute altele două, va fi restructurată, de asemenea, circulaţia în cartiere, aleile deja, marea majoritate a lor vor fi asfaltate, iluminatul public introdus, locuri de joacă, locuri de fitness. Un Cluj pe care ni l-am dorit întotdeauna aşa cum se prezintă astăzi, deci nu… ceea ce se întâmplă în 2012 nu este decât normalitate.

Rep.: Ce îi lipseşte Clujului, unde este foarte important să se intervină? La ce trebuie să se mai lucreze?

S.A.: Cred că ar fi foarte bine să finalizăm autostrada, să finalizăm şi centurile Clujului. 2012 va aduce, de altfel, şi scoaterea în sfârşit în totalitate a traficului greu din oraş prin deschiderea centurii Vâlcele-Apahida, dar mai este necesară finalizarea, legarea prin intermediul autostrăzii de graniţa de Vest. De asemenea, este extrem, extrem de important ca să ne finalizăm demersul cultural pentru Cluj-Napoca Capitală Culturală Europeană 2020, de aceea am şi spus că în 2012 deja să fi început să lucrăm la construcţia sălii pentru Filarmonică.

Rep.: Sunt oraşe care au inspirat Cluj-Napoca, care reprezintă un model, sau de la care se pot ”fura” idei?

S.A.: Nu există un model standard, nu putem schimba oraşul Cluj-Napoca după celelalte oraşe, dar putem lua ce este bun şi ce se potriveşte Clujului din toate celelalte capitale culturale. Şi credeţi-mă, avem ce învăţa şi ce aplica, şi aici vreau să mă refer din nou la alte proiecte europene, faptul că în 2012 va fi deja funcţional ticketingul, adică sistemul de transport centralizat, cu bilete orare, care va permite circulaţia pe mai multe mijloace de transport într-un interval orar, este extrem de important. De asemenea, iarăşi un lucru foarte important, cred eu, îl va reprezenta apariţia pistelor de biciclete şi a bicicletelor şi a celor 50 de staţii pentru închiriat, iarăşi un lucru extrem de important care va da un aer european, un aer civilizat Clujului. Şi, legat de Capitală Culturală Europeană, faptul că avem două Teatre Naţionale, două Opere, încercăm să demarăm, dacă suntem lăsaţi în pace, construcţia Filarmoncii, şi dacă lucrurile decurg aşa cum au început. Adică văd în jurul acestui proiect o mare unitate. Toată lumea, n-aş putea să spun că cineva nu a acceptat şi nu a venit lângă noi la acest proiect de Cluj Capitală Culturală Europeană. Eu cred că va fi un succes.

Rep.: Ca o paranteză, care e soluţia să nu mai fie blocate proiectele licitate de atâtea contestaţii?

S.A.: Soluţia este ca fiecare din cei care depune contestaţie să depună o garanţie. Şi dacă nu a avut dreptate sau a contestat doar de dragul contestaţiei, atunci acea garanţie să intre în conturile administraţiei şi administraţia să facă ceva reparator din acei bani.

Rep.: Şi există sprijin pentru un asemenea proiect de lege?

S.A.: A fost deja propus. Uniunea Europeană, pentru că nu a fost ferm susţinut, l-a amânat. Sperăm ca în perioada următoare să fie reluat.

Rep.: Turistic, care sunt punctele forte ale Clujului? Şi cum se poate dezvolta în această direcţie, pentru a atrage mai mulţi vizitatori?

S.A.: Clujul este un oraş de servicii de înaltă calitate, cu valoare adăugată mare. Clujul are un potenţial turistic, pentru a face turism de business, turism ecumenic. Se va dezvolta în curând, pentru că din 2012 vom avea cel mai mare spital privat din România, un spital care va aduce un turism medical, pe lângă clinicile pe care le avem deja, şi deja turismul medical era în formare, nu se întâmplă decât o consolidare a lui. Un oraş universitar în care, sigur, foarte mulţi studenţi din diferite colţuri ale ţării vin să studieze la Cluj. Un oraş în care IT-ul deja se simte la el acasă şi în care am reuşit atragerea de investitori care angajează tinerii absolvenţi, un oraş în care cultura se simte din ce în ce mai bine, şi aici aş enunţa TIFF-ul care a ajuns deja… a trecut de a zecea ediţie, festivalul de film Comedy sau Toamna Muzicală Clujeană, Mozart, Festivalul Lucian Blaga, şi, de ce nu?, Zilele Oraşului, care se pare că au fost un succes.

Rep.: În legătură cu eliberarea terenului de pe Cantonului, am înţeles că au existat o serie de discuţii. A venit cineva cu nişte soluţii? Pe care dintre acestea este dispusă Primăria să le susţină?

S.A.: Noi suntem dispuşi la orice tip de negociere de aşa natură cât să găsim şi soluţii, nu numai propuneri. Sigur, atât ONG-urile care se interesează de soarta romilor, şi cei care, într-un fel sau altul, intervin, nimeni nu a venit cu o soluţie concretă. Primăria este dispusă la concesii, să ajutăm, să gândim o soluţie pentru cei care, repet, pentru cei care locuiesc în Cluj-Napoca.

Rep.: Este posibilă o mutare în zona în care Primăria a construit locuinţe modulare? Pentru că o parte din terenul din zonă este al Primăriei.

S.A.: Da, dar el este revendicat, instanţa nu a dat încă soluţii în acest sens, aşa că nu avem încă clar un teren în care noi să putem veni cu această soluţie.

Diana Gabor

Sorin Apostu, activitatea profesională şi politică

Absolvent al Facultăţii de Medicină Veterinară şi al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din Bucureşti, în prezent este profesor la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, unde predă Managementul Calităţii şi Microbiologie.
În 2000 a intrat în politică, devenind membru al Partidului Democrat. La alegerile locale din 2004, a fost ales consilier local al municipiului Cluj-Napoca pe listele Partidului Democrat. A demisionat la scurt timp din funcţia de consilier local şi a preluat funcţia de director al Direcţiei Tehnice din cadrul Primăriei Cluj-Napoca. În 2008, a candidat din nou pe listele de consilieri locali ai Partidului Democrat-Liberal, fiind ales consilier local al municipiului Cluj-Napoca şi apoi viceprimar în iunie 2008. A fost ales ca primar interimar după demisia primarului Emil Boc în ianuarie 2009 şi Partidul Democrat Liberal l-a desemnat drept candidat la funcţia de primar pentru alegerile interimare din 15 februarie 2009, pe care le-a câştigat din primul tur, cu 60,48% din voturi.