Specialiştii maghiari din întreaga lume s-au reunit la Cluj

Cluj-Napoca a găzduit săptămâna trecută câteva sute de profesori şi specialişti maghiari sosiţi cu ocazia celei de-a şaptea ediţii a Congresului Internaţional de Hungarologie. După oraşe ca Budapesta, Viena sau Roma, a venit rândul târgului de pe Someş să ofere un forum de discuţie specialiştilor preocupaţi de cultura maghiară. Evenimentul a fost deschis de preşedintele maghiar Schmitt Pal, care a efectuat o vizită de două zile la Cluj-Napoca.

La Cluj-Napoca a avut loc, luni, 22 august, deschiderea oficială a celei de a VII-a ediţii a Congresului de Hungarologie, manifestare organizată până acum din cinci în cinci ani la Viena (Austria), Szeged (Ungaria), Roma (Italia), Napoli (Italia), Jyveskyla (Finlanda), Debretin (Ungaria). Tradiţia Congresului a început în 1981 la Budapesta. Tema celui de-al VII-lea Congres Internaţional de Hungarologie este “Limba şi cultura în regiunea în schimbare”.
Congresul acoperă nouă domenii – etnologie, filosofie, hungarologie, istorie, istoria artei, lingvistică, literatură, muzică-teatru-film şi sociologie. Anul acesta la Cluj au venit pentru congres peste 700 de invitaţi din toate zonele lumii, profesori şi specialişti care vor susţine diverse lucrări şi comunicări ştiinţifice.
„Ei vor petrece o săptămână întreagă în Transilvania şi se vor interesa de cultura acestei regiuni. Credem că acest congres este o oportunitate unică de a promova cultura transilvană în rândul academicienilor din Europa şi din afara Europei şi de a crea noi legături dintre specialiştii din ţară şi din străinătate. Importanţa Congresului se remarcă şi prin faptul că se va desfăşura sub patronajul preşedintelui României şi Ungariei, miniştrilor culturii din ambele ţări, precum şi sub patronajul preşedintelui Academiei Române, respectiv al Academiei Ungare de Ştiinţe", au declarat organizatorii evenimentului.

Organizat în capitale şi centre universitare

Principalul organizator al evenimentului a fost Organizaţia Internaţională de Studii Hungarologice, alături de Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB), dar şi Comisia Academică Ungară de la Cluj-Napoca. Acestea au avut sprijinul Primăriei municipiului, al Consiliului Local şi al Consiliului Judeţean Cluj.
Prodecanul Facultăţii de Litere din cadrul UBB, Poszony Ferencz, ne-a vorbit despre Congres şi desfăşurarea acestuia la Cluj-Napoca. „La fiecare cinci ani se organizează într-un centru universitar sau într-o capitală, Organizaţia Internaţională de Studii Hungarologice, înfiinţată în 1976, în colaborare cu diverse universităţi, organizează acest Congres. Clujul este un centru universitar, cu potenţial ştiinţific. Cred că la această ediţie sunt peste 700 de participanţi, care vor face 600 de comunicări. Acestea vor fi prezentat în sesiuni plenare şi simpozioane. Participanţii sunt cercetători din peste 25 de ţări, de la Los Angeles până în Italia şi Finlanda. S-au organizat excursii la Târgu Mureş, în Covasna, în Judeţul Alba, la Râmetea, au avut loc diferite activităţi culturale: concerte de orgă, expoziţii, lansări de carte şi altele, pe parcursul acestei săptămâni”, ne-a povestit Poszony. Congresul de Hungarologie s-a încheiat oficial sâmbătă 27 august.

Săptămânile culturii maghiare la Cluj

Congresul de Hungarologie s-a deschis duminică, în ziua de final a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj, un festival care a durat o săptămână şi al cărui scop a fost marcarea zilelor de 19 şi 20 august. În data de 19 august 1316, Clujul a fost ridicat la rangul de oraş de către regele Carol Robert de Anjou. Din actul oferit de rege au decurs o serie de privilegii care au ajutat comunitatea clujeană să se dezvolte din ce în ce mai mult de la un secol la celălalt. Pe de altă parte, data de 20 august, ziua Sfântului Ştefan, este una dintre cele mai importante zile naţionale ale maghiarimii. Ştefan I al Ungariei (975-1038) este considerat întemeietorul regatului şi primul rege creştin al maghiarilor.
„Scopul acestei manifestări este sărbătorirea cum se cuvine a fondării statului maghiar şi a zilei Sfântului Ştefan, crearea unui cadru pentru întâlnirea comunităţii maghiare clujene şi a zecilor de mii de clujeni care au ajuns pe alte meleaguri, având şi rolul de a consolida relaţiile din cadrul comunităţii”, a declarat Talpas Botond, şeful Biroului de presă al Zilelor Culturale Maghiare. „Clujul, în calitate de capitală culturală a Transilvaniei, doreşte, prin această manifestare, să transmită un mesaj direct celor care au părăsit oraşul, aşteptându-i în fiecare an să revină acasă pentru a sărbători împreună şi pentru a consolida sentimentul de apartenenţă la aceeaşi comunitate. Astfel, Zilele Maghiare vor deveni sărbătoarea comunităţii maghiare de altădată şi din prezent, care a contribuit la fondarea oraşului”, a mai spus acesta.

Deschis de preşedintele maghiar

Cu acestă ocazie, preşedintele Ungariei, Schmitt Pal, a făcut o vizită de două zile în judeţul Cluj. În cursul zilei de duminică, 21 august, preşedintele ungar a avut o întâlnire cu prefectul judeţului Cluj, Florin Stamatian. Luni, Schmitt Pal, a deschis cea de-a şaptea ediţie a Congresului Internaţional de Hungarologie. În discursul său, şeful statului ungar a subliniat importanţa învăţării limbii materne şi folosirea ei în mod corect.
”Ca fost vicepreşedinte al Parlamentului European am fost responsabil cu problemele de educaţie şi cultură. Am spus şi am scos în evidenţă de multe ori cât este de importantă diversitatea în unitate şi invers, unitatea în diversitate. Aş vrea să spun pe toate forumurile posibile despre importanţa învăţării limbilor şi a folosirii limbilor materne. Acasă se spune că nu trebuie să protejăm limba maghiară pentru că se simte perfect. Există şi acest punct de vedere, şi eu am văzut că limba se îmbogaţeşte permanent, dar cu toate acestea şi sărăceşte. Ascultaţi numai cum vorbesc copiii noştri prin sms sau pe chat. Ştiu foarte bine că în afara graniţelor şi mai ales în diasporă, limba maghiară are nevoie de o atenţie mai mare. Trebuie aparată, întărită, iar utilizatorii ei trebuie încurajaţi şi ajutaţi. Prin protecţie înţeleg libertatea totală în alegerea şi folosirea limbii”, a declarat preşedintele maghiar. Cu ocazia vizitei la Cluj-Napoca, Schmitt Pal a vizitat Cimitirul Central pentru a depune o coroană la mormântul poetului Dsida Jeno.
Schmitt Pal a decernat distincţii unor personalităţi din Transilvania care prin munca lor au contribuit la dezvoltarea culturii maghiare. Este vorba de un premiu al carui fondator este chiar preşedintele Ungariei şi care se numeşte „Medalia Republicii Ungare”. De asemenea, preşedintele Ungariei a adoptat simbolic un document în cadrul campaniei Asociaţiei Arhiviştilor Maghiari din Transilvania, desfăşurată cu ocazia Zilelor Culturale Maghiare. În cadrul campaniei, doritorii au putut „adopta” o diplomă care conţine semnătura regelui Matei Corvin pentru o suma minimă de 20 de lei. Fondurile strânse vor fi folosite pentru achiziţionarea unor cutii speciale în care documentele fragile din depozitul Arhivelor Naţionale să fie păstrate în condiţii optime. „Am fost informat de această campanie şi de succesul pe care l-a avut şi am decis şi eu să contribui cu o «sumă prezidenţială» şi să iau sub protecţie un astfel de document”, a declarat Schmitt Pal.

Traian Băsescu invită la dialog

Preşedintele Traian Băsescu, care împarte patronajul Congresului cu preşedintele maghiar, a transmis, la deschiderea evenimentului, un mesaj participanţilor prin care lansează o invitaţie la dialog. „Avem nevoie mai mult decât oricând de o înţelegere comună a problemelor reale cu care ne confruntăm astăzi. Vorbim în primul rând de criza economică şi financiară, în al doilea rând vorbim de o criză a identităţii europene, de o criză socială şi una politică. Toate aceste crize ne determină şi ne obligă să rediscutăm care este rolul limbii şi culturii într-o lume aflată în continuă schimbare, atâta timp cât acestea sunt elementele fundamentale în definirea evoluţiei unui popor. În acest sens, cred că elita academică poate avea un rol primordial în retrasarea priorităţilor care să ghideze acţiunea noastră comună, inclusiv în plan cultural”, se arată în mesajul preşedintelui Traian Băsescu, citit de prefectul Florin Stamatian. Prefectul a felicitat organizatorii şi i-a invitat la un dialog pentru redescoperirea valorilor culturale care apropie cele doua naţiuni.
În mesajul său, şeful statului a subliniat de asemenea importanţa deosebită pe care o are Congresul de Hungarologie şi aşteptările pe care le are de la acesta. „Aştept ca discuţiile, analizele şi cercetările dumneavoastră să ne conducă la o ştergere a prejudecăţilor, la o schimbare a mentalităţilor, la o apropiere a culturilor şi la identificarea unor soluţii care să răspundă provocărilor contemporane, pentru că în afara înţelegerii şi asumării rolului limbii şi culturii, Europa nu ar mai fi Europa pe care ne-o dorim şi ne-o imaginăm”, se mai arată în mesajul preşedintelui Băsescu.

Diana Gabor

Ediţiile anterioare ale Congresului Internaţional de Hungarologie
1981, Budapesta: Poezia maghiară. Predarea hungarologiei – trecut şi prezent
1986, Viena: Limba şi cultura maghiară în bazinul Dunării în secolele 18-19 şi 19-20
1991, Szeged: Peregrinări vechi şi noi: maghiarii din străinătate – străinii din Ungaria
1996, Roma-Napoli: Cultura maghiară şi creştinismul
2001, Jyväskylä: Cultură şi putere
2006, Debrecen: Cultură, naţiune şi identitate