Săptămâna trecută, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) l-a trimis după gratii pe fostul ministru al Economiei, Codruț Șereș, și pe fostul ministru UDMR al Telecomunicațiilor, Zsolt Nagy. Cei doi au fost încarcerați la Penitenciarul Rahova. În lista condamnărilor au fost băgați spionul bulgar Stamen Stancev, și cetățeanul american, Vadim Benyatov, pe care autoritățile trebuie să îi găsească pentru că cei doi au plecat din România în anul 2008. Fostul ministru PC al Economiei și Comerțului, Codruț Șereș, și fostul ministru UDMR al Telecomunicațiilor, Zsolt Nagy, au fost acuzați de procurori că ar fi utilizat pozițiile pe care le ocupau în Guvern pentru a favoriza anumiți concurenți într-o serie de dosare de privatizare de mare importanță.
Săptămâna trecută, ICCJ l-a condamnat definitiv pe fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş la 4 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. Fostul ministru al Comunicaţiilor Zsolt Nagy a primit 4 ani cu executare. Foştii miniştri s-au prezentat aseară la IPJ Ilfov, unde aşteaptă ca mandatele de executare a pedepselor cu închisoarea să ajungă la poliţiştii Biroului Urmăriri, care îi vor escorta la penitenciar. Cea mai mare pedeapsă în dosar a fost dată de Instanţa supremă lui Stamen Stancev, care are de executat 5 ani şi 2 luni. Instanţa i-a redus astfel pedeapsa primită la fond, de 11 ani de închisoare pentru spionaj şi iniţierea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat.
Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat patru ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru spionaj. La fondul dosarului, Benyatov primise o pedeapsă de zece ani de închisoare cu executare. În cazul acestuia, instanţa a dispus reducerea cu şase luni a pedepsei, pentru perioada în care a fost reţinut şi arestat preventiv.
Procesul „privatizărilor strategice” a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzaţii Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Aceştia au fost trimişi în judecată, în 18 aprilie 2007, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. În acelaşi timp, s-a dispus judecarea separată a părţii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don. Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată în 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obţinerii de informaţii secrete din domeniul energetic, al economiei naţionale a României, informaţii care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului. În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată şi pe Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Gabor Kerekes, Mircea Călin Flore, Michal Susak şi Mustafa Oral.
Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.
Cine se învârtea în jurul aeroportului clujean?
Bulgarul Stamen Stanchev, acuzat de spionaj de către autorităţile române, s-a interesat îndeaproape de Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, însă documentele care au fost găsite de procurori la locuința lui nu aveau nici un caracter secret. Conform procurorilor, Stancev folosea un apartament din Bulevardul Magheru pentru întâlnirile cu sursele sale, în cadrul cărora făceau schimb de informaţii clasificate. În apartamentul bulgarului au fost găsite planşe topografice, documente de privatizare, corespondenţe între România şi Statele Unite, precum şi strategii ale Ministerului Economiei pentru privatizarea unor societăţi. Anchetatorii au detectat în locuinţa acestuia mai multe documente pe suport optic şi de hârtie în care este vorba despre planul topografic al Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca, însoţit de anexe vizând situaţia generală a acestuia (necesar de investiţii, date referitoare la terminal, număr de angajaţi şi dotare logistică).
Între Stancev şi Viara Velkova a existat o corespondenţă, din care rezultă intenţia de realizare a unei societăţi mixte formată din Aeroportul Cluj-Napoca şi Heli Air Services. Mai mult, bulgarul a predat organelor de urmărire penală şi o scrisoare de intenţie din partea “Mineralolberatungs unde Service GmbH” către David Ciceo, director general al Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca. Conform procurorului Ciprian Nastasiu, cel care a instrumentat dosarul bulgarului, “reţeaua lui Stancev a distorsionat grav mediul concurenţial şi a afectat imaginea externă a României, ba chiar a pus în pericol aderarea la Uniunea Europeană, întrucât au fost încălcate obligaţiile asumate în Capitolul 6 din Tratatul de aderare: “Politica în domeniul concurenţei”.
Bulgarul Stamen Stancev este acuzat că a organizat şi coordonat un grup care procura de la înalţi funcţionari şi demnitari ai statului (şi ei membri ai acestei reţele) informaţii economice secrete pe care le furniza apoi unor consorţii ce făceau astfel concurenţă neloială celorlalte firme înscrise la licitaţiile pentru importante contracte cu statul. Din acest grup au mai făcut parte Susak Michal (acuzat de spionaj), vicepreşedinte pentru pieţele emergente al companiei Credit Suisse First Boston Europe Londra, în prezent fiind director executiv al fondului de investiţii PPF Investments. Vadim Benyatov Don (acuzat de spionaj) este responsabil, în cadrul Credit Suisse First Boston Europe Londra, pentru problemele privind pieţele de energie emergentă sau în curs de formare. Mucea Mihai Dorinel (trădare prin transmitere de secrete) este fostul adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizare în Industrie din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului. Doncea Mihai Radu (trădare prin transmitere de secrete) a fost consilierul Ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, şi alţi demnitari. Această reţea a ajutat mai multe firme şi consorţii străine pentru obţinerea unor informaţii din interior care să favorizeze în procesul de privatizare a unor importante societăţi de stat cum ar fi Electrica Muntenia Sud 1, Radiocomunicaţii SA, Poşta Română, Romtelecom, Petrom.
Cine a mai fost condamnat în lista miniștrilor corupți
Celelalte condamnări definitive pronunțate de instanță au fost emise pe numele lui Michal Susak (cetatean ceh) – 4 ani; Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetățean româno-englez – 4,6 ani; consultantul internațional Vadim Benyatov – 4,6 ani; Stamen Stanchev – 5,2 ani; Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației – 5 ani; Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al șefului Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie – 4 ani, Gabor Kerekes – 4 ani, Mustafa Oral (cetățean turc) – 3 ani închisoare.
Mucea şi Donciu scoteau din interiorul celor două ministere la care lucrau informaţii secrete despre privatizarea unor “obiective strategice”, informaţii “nedestinate publicităţii”, apoi le transmiteau direct lui Stantchev, lui Mustafa Oral – considerat “canal de legătură” – sau direct unor cetăţeni străini. În general, de la Stantchev, datele despre starea licitaţiilor ajungeau la persoane din străinătate care le foloseau pentru ca firmele pe care le reprezentau să câştige licitaţiile în vederea consultanţei sau privatizării. Robert Marius Neagoe, soţul preşedintei Tribunalului Municipiului Bucureşti, Monalisa Neagoe, avea rolul de a promova proiecte ale unor acte elaborate, în aşa fel încât licitaţiile să fie câştigate de cel care făcuse comanda prin Stantchev. Benyatov primea informaţiile şi le furniza, la rândul lui, unor firme, concurente înainte, care deveneau asociaţi, pentru a putea câştiga licitaţiile, cu ajutorul ofertelor devenite mai performante cu ajutorul datelor secrete divulgate din interiorul ministerelor.
