Spitalul de la Floresti, construit „pe jocuri politice”

Iniţial, spitalul trebuia să fie construit la Câmpeneşti, dar realizarea acestuia a fost amânată din mai multe considerente de ordin administrativ. Mutarea spitalului la Floreşti a dus la apariţia unor discuţii aprinse în comuna Apahida. Primarul comunei consideră că spitalul era într-o zonă bună, deoarece autostrada este în apropiere, iar centurile ocolitoare la fel. „Înainte de campania electorală, s-a promis că spitalul se va construi la Câmpeneşti. Acum au mutat locaţia. Nu văd de ce zona aceasta nu ar fi fost bună. Era o investiţie bună pentru comună, deoarece le dădea oamenilor posibilitatea unor locuri de muncă. Aici a fost făcut iniţial şi proiectul. Nu cred că trebuie să implicăm bolnavii în aceste jocuri politice”, a continuat Fărcaş. Chiar dacă  se declară nemulţumit de evenimentele petrecute, primarul din Apahida nu mai poate schimba cu nimic decizia luată de autorităţile judeţene.

Floreştiul,  „mai sănătos”

Comuna Floreşti se poate mândri cu o nouă „achiziţie” şi anume Spitalul Regional de Urgenţă. Aşa cum a declarat şi primarul comunei, Ioachim Vancea, spitalul a fost gândit iniţial la Floreşti, lucru care s-a şi realizat în prezent. „Iniţial, spitalul trebuia construit la Floreşti. Cred că ar fi un avantaj mare pentru floreşteni să existe un astfel de spital în această comună”, a declarat primarul din Floreşti. De asemenea, acesta consideră că noul spital ar aduce locuri de muncă mai multe pentru floreşteni, dar şi pentru clujeni. Totuşi, există şi un dezavantaj care vine odată cu ridicarea spitalului, acela că în zonă ar fi o afluenţă mare de maşini. „Spitalul a fost planificat într-un alt loc din Cluj, dar am insistat să fie mutat în altă parte ( n.r. Floreşti) pentru că acel loc era înconjurat de case şi nu era plăcut să auzi salvarea în fiecare zi. Este nevoie şi de un heliport, iar elicopterele fac zgomot”, a continuat Vancea. „Terenul pe care se va construi spitalul este foarte aproape de autostradă, ceea ce constituie un avantaj. În Câmpeneşti, drumul nu era o problemă reală pentru noi şi nu existau aşa multe căi de acces ca şi la Floreşti. Mai mult decât atât, în Câmpeneşti utilităţile ne costau foarte mult, însă în comuna Floreşti totul este mai avantajos”, a declarat preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe.

A fost odată ca niciodată…

Povestea „Spitalului Regional de Urgenţă” Cluj este una veche. Încă din anul 2007, Ministerul Sănătăţii a demarat un proiect de construire a opt spitale de urgenţă în toată ţara, acestea fiind amplasate în funcţie de regiunile de dezvoltare socio-economică. Astfel, spitalului din Floreşti îi va fi arondată regiunea de nord-vest a ţării, respectiv judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Bihor, Maramureş, Sălaj şi Satu-Mare. Încă de atunci se preconiza că Floreştiul va fi posibila locaţie unde se va construi spitalul, dar pe parcursul anilor acesta a fost mutat când în Câmpeneşti, când în Floreşti. În august 2007, reprezentanţii Direcţiei de Urbanism din cadrul CJ au susţinut că proiectul spitalului de urgenţă nu poate continua, deoarece MApN nu a transferat terenul către CJ Cluj. „Noi am realizat Planul Urbanistic Zonal din banii noştri şi l-am trimis Ministerului Sănătăţii. Cert este că, momentan, suntem blocaţi la Ministerul Apărării Naţionale cu terenul. Acesta nu a fost transferat în patrimoniul judeţului pentru ca proiectul să poată demara”, a declarat fostul arhitect-şef al judeţului, Radu Spânu.

Povestea continuă…

În februarie 2008, fostul preşedinte al CJ Cluj, Marius Nicoară, a anunţat că Spitalul Regional de Urgenţă va fi amplasat la Câmpeneşti, locaţie care va rămâne definitivă. Acest lucru s-a decis după ce Ministerul Apărării a trimis o scrisoare CJ prin care se preciza că terenul din Floreşti nu va putea fi pus la dispoziţia autorităţilor judeţene. „Clujul va avea spital regional la Câmpeneşti, iar în prezent specialiştii noştri lucrează la proiectare şi se ocupă şi de partea de obţinere a avizelor”, a declarat Nicoară. Ideea spitalului de la Câmpeneşti a fost atât „de bătută în cuie”, încât Radu Spânu a negociat racordarea zonei de la Câmpeneşti la autostrada urbană şi la centurile de ocolire a municipiului pentru a face mai uşor accesul ambulanţelor către spital.

Câmpeneştiul „rămâne în aer”

În luna martie a anului 2008, construcţia spitalului a oferit prilejul unui duel politic între PNL Cluj şi PDL Cluj. Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat că în luna iulie vor începe lucrările pentru construirea spitalului de la Câmpeneşti. Însă reprezentanţii PDL Cluj au susţinut că spitalul nu se va construi în comuna Apahida, deoarece locaţia nu este viabilă. Se credea că exista posibilitatea ca judeţul Cluj să piardă finanţarea de la Ministerul Sănătăţii, însă autorităţile judeţene din aceea vreme, infirmau zvonurile şi au susţinut că actele erau deja finalizate. Însă pe pagina electronică a MS, documentele pentru această construcţie nu apăreau aşa cum ar fi fost normal, dacă proiectul era aprobat. Consilierii PDL Cluj au explicat că spitalul nu are cum să fie construit deoarece nu există niciun studiu de fezabilitate şi se mai punea problema drumurilor de acces către viitorul spital. Democrat-liberalii considerau construirea spitalului la Câmpeneşti doar un zvon…

Spitalul se întoarce la Floreşti

După ani întregi de întârzieri şi discuţii, Guvernul a decis că Spitalul Regional de Urgenţă va fi construit la Floreşti. Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, împreună cu reprezentanţii MApN au semnat acordul necesar transferului terenului pe care se va construi spitalul din domeniul public al statului în administratea CJ. Terenul are o suprafaţă de şase hectare, iar fondurile necesare ridicării spitalului vor fi asigurate de Ministerul Sănătăţii. „Unul dintre proiectele prioritare ale Consiliului Judeţean Cluj are în vedere construirea unui Spital Regional de Urgenţă care să deservească întreaga regiune de Nord-Vest. Proiectul a aşteptat pînă acum datorită faptului că nu a existat o suprafaţă de teren care să răspundă necesităţilor unei unităţi medicale de asemenea anvergură. Amplasamentul din Floreşti corespunde şi din punct de vedere al facilităţilor de transport şi acces şi beneficiază şi de proximitatea centrului medical universitar clujean. Vom urma paşii pe care prevederile legale le cer pentru a ajunge la momentul finalizării acestei atît de necesare investiţii”, a afirmat Alin Tişe. În urma altor discuţii, CJ Cluj a oficializat transferul altor nouă hectare în apropierea terenului iniţial, astfel construcţia spitalului va fi realizată pe un teren de aproape 15 hectare. Respectivul teren va fi folosit la construirea unei unităţi de medicină legală, a unui heliport sau a altor funcţiuni suplimentare necesare.